Opoziția ungară a cerut legislatorilor să revină mai repede din vacanță ca să voteze luni pentru primirea țării scandinave în alianță, dar deputații partidului lui Orbán, Fidesz, au boicotat ședința extraordinară.
Deputata Agnes Vadai, de la cel mai mare partid de opoziție ungar, a declarat presei că premierul tergiversează votul datorită „vanității sale personale” și pentru că dorește să ajungă din nou în atenția presei, ploconindu-i-se în același timp liderului rus Vladimir Putin.
Ungaria rămâne ultima țară din NATO care nu a ratificat primirea Suediei, după ce Turcia și-a dat în sfârșit votul.
V-ați dus la turci? Veniți și la noi!
Budapesta spune că vrea ca premierul Suediei să vină personal să „negocieze” votul, cum a mers și la Ankara, ca să-i convingă pe turci.
„Dacă chestiunea este așa de importantă pentru Suedia, atunci e evident că premierul Suediei va trebui să vină la Budapesta”, se arată într-o declarație Fidesz citată de AFP.
Ungurii i-au făcut o „invitație” similară premierului Ulf Kristersson luna trecută, dar el a comunicat că nu are ce să „negocieze” cu Ungaria, căci ea nu a formulat obiecții la summitul NATO de la Madrid, unde s-a decis invitarea în alianță a țării sale.
Săptămâna trecută, Statele Unite l-au avertizat pe Orbán că amenințând unitatea NATO pe fondul războiului rus din Ucraina riscă o deteriorare gravă a relațiilor cu Washingtonul și cu aliații.
În Congresul de la Washington s-au făcut auzite voci care cer pedepsirea Ungariei pentru serviciile pe care le face Moscovei, inclusiv prin anularea regimului facilitat de vize americane.
Răzbunare pentru critici
Parlamentul ungar se reconvoacă spre sfârșitul lunii curente, dar tot nu este sigur că Fidesz va accepta să voteze primirea Suediei.
Regimul Orbán este „supărat” pe țara scandinavă pentru remarcile critice ale guvernului ei la adresa derapajelor antidemocratice de la Budapesta, soldate cu înghețarea unor fonduri UE.
Orbán, un apropiat al Rusiei în interiorul UE și NATO, spune că sprijină aderarea Suediei la alianța nord-atlantică, dar legea respectivă „zace” în legislativul de la Budapesta de la mijlocul anului 2022.
Suedia și vecina ei Finlanda, țări cu lungă tradiție de neutralitate, s-au decis să adere la NATO după invadarea Ucrainei de către Rusia în urmă cu aproape 2 ani.
Primirea unei țări în NATO trebuie ratificată în mod unanim, de toți membrii alianței.
Printre ambasadorii care au mers luni la Parlamentul de la Budapesta în semn de sprijin pentru aderarea Suediei se numără și cel al Poloniei – încă un semnal că sub noul guvern al premierului Donald Tusk Varșovia nu mai sprijină Budapesta în revoltele ei împotriva UE și a Occidentului în general.
Mai rău ca în Rusia
Ambasadorul american la Budapesta este de multă vreme ținta criticilor lui Orbán și oamenilor lui, care nu suportă obiecțiile diplomatului la adresa evoluțiilor politice din Ungaria ultimilor ani.
Cel mai recent, David Pressman a înfierat începerea la sfârșitul lunii ianuarie a activității unei „agenții pentru suveranitatea națională” a Ungariei, a cărei misiune este, printre altele, să identifice organizații finanțate din exterior care pot să influențeze alegerile. Decizia a venit înaintea alegerilor locale din vară.
Inițiativa a fost criticată de Transparency International Ungaria și Reporteri Fără Frontiere, printre alții, ca un nou atac împotriva opoziției, a societății civile și a presei.
Ambasadorul Pressman a avut o caracterizare încă și mai acidă, spunând că în fața noii structuri ungare „pălesc reglementările rusești privind agenții străini”.
Legea rusă din 2012 care obligă pe oricine primește bani din străinătate sau se află „sub influență din străinătate” să se declare „agent străin” este folosită de Kremlin pentru a elimina organizațiile neguvernamentale și presa independentă.
