Linkuri accesibilitate

Explainer | Despre ce este referendumul din 20 octombrie


Referendumul din toamnă va fi validat dacă la vot vor veni cel puțin 1,1 milioane de alegători.
Referendumul din toamnă va fi validat dacă la vot vor veni cel puțin 1,1 milioane de alegători.

Cum vor vota moldovenii la referendumul din 20 octombrie? Câți alegători trebuie să vină la urne și ce se va schimba în Constituție după plebiscit? Europa Liberă îți spune tot ce trebuie să știi despre referendumul care va avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

În ziua alegerilor, cetățenii vor putea să ia în secții două buletine de vot: unul pentru a alege președintele țării, iar altul - pentru a participa la referendum. Chiar dacă sunt organizate concomitent, cele două scrutine sunt diferite, iar alegătorii nu sunt obligați să voteze la ambele.

Pe buletinul de vot pentru referendum va fi o singură întrebare: „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?” și două opțiuni de vot: „Da” și „Nu”.

Dacă referendumul din 20 octombrie va trece, atunci aderarea la UE va fi declarată „obiectiv strategic” al R. Moldova.
Dacă referendumul din 20 octombrie va trece, atunci aderarea la UE va fi declarată „obiectiv strategic” al R. Moldova.

Ce se va schimba după referendum?

Dacă referendumul va trece, în cea mai importantă lege a țării – Constituția – va fi scris că integrarea în Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova, iar identitatea poporului R. Moldova este „europeană”. Mai exact, în preambul va fi introdus următorul text:

„RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova,
DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

În Constituție va fi introdus și un titlu numit „Integrarea în Uniunea Europeană”. În acest capitol se va spune că aderarea la tratatele UE se va face prin lege organică, adică prin votul a cel puțin 51 de deputați. După aderare, documentele obligatorii ale UE vor avea prioritate față de legile interne ale R. Moldova, așa precum se întâmplă în toate statele membre ale UE.

Cele două aliniate din introducere și titlul nou vor apărea pe buletinul de vot.

Dacă referendumul nu va trece, Constituția nu va fi modificată. Asta nu înseamnă neapărat că R. Moldova nu va continua parcursul european, dar un nou referendum pe aceeași temă va putea fi organizat abia peste 2 ani.

Câți alegătorii trebuie să participe la vot?

Referendumul din 20 octombrie va fi validat dacă la votare vor participa cel puțin o treime din alegătorii înregistrați în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA). Conform datelor Comisiei Electorale Centrale, care gestionează RSA, în R. Moldova sunt înregistrați puțin peste 3,3 milioane de alegători. Asta înseamnă că la referendum trebuie să vină în jur de 1,1 milioane de alegători.

Pentru ca modificările de Constituție să aibă loc, cel puțin jumătate din cei prezenți la urne trebuie să voteze pro. În cazul prezenței minime, asta înseamnă că cel puțin 550.000 de moldoveni trebuie să pună ștampila „Votat” pe „Da”.

Indiferent de câți cetățeni vor vota, referendumul poate fi declarat nevalabil dacă în timpul votării sau a numărării voturilor vor fi comise încălcări grave ale legislației, precum votarea multiplă, depășirea plafonului permis de cheltuieli, oferirea cadourilor electorale ș.a.

Ce este un referendum?

Un referendum mai este numit și „votul poporului”. Este o modalitate prin care autoritățile cer opinia cetățenilor. În Moldova, potrivit legii, referendumurile se organizează doar pentru a decide „cele mai importante probleme ale vieții statului și a societății”.

Sediul Comisiei Electorale Centrale, structura responsabilă pentru organizarea tuturor alegerilor din R. Moldova.
Sediul Comisiei Electorale Centrale, structura responsabilă pentru organizarea tuturor alegerilor din R. Moldova.

În Moldova pot fi organizate două tipuri de referendumuri: locale și republicane.

Referendumurile locale pot fi făcute la nivel de comună, oraș, raion sau unitate teritorială autonomă (Găgăuzia) pentru ca locuitorii înscriși în aceste regiuni să se expună asupra unei probleme importante ce ține doar de zona respectivă.

La rândul lor, referendumurile republicane (care au loc în toată țara) pot fi de mai multe tipuri:

  • privind demiterea președintelui Republicii Moldova;
  • legislative – se votează pro sau contra unor proiecte de legi deosebit de importante;
  • consultative – în acest caz, autoritățile doar consultă cetățenii în privința unei probleme de interes național. Asta înseamnă că, indiferent de cum se votează, autoritățile pot să nu țină cont de voința alegătorilor;
  • constituționale – se votează pro sau contra unor propuneri de revizuire a Constituției.

Referendumul din 20 octombrie e unul constituțional pentru că la el cetățenii își vor spune părerea privind modificarea Constituției. În cazul în care referendumul va trece, Constituția va fi modificată automat, fără a mai fi necesar votul deputaților în Parlament.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Iurie Rotari

    Am început să lucrez în presă încă de pe băncile facultății, în 2016. Am absolvit școala de jurnalism la RISE Moldova și, în colaborare cu ei, eram reporter de investigații la ziarul SP din Bălți. Ulterior, am plecat pentru câțiva ani în România, unde am absolvit un masterat, am început un doctorat și am activat la un centru de cercetare de politică externă. Din mai 2024 sunt acasă, în calitate de reporter politic la Europa Liberă Moldova.

Previous Next

XS
SM
MD
LG