Pentru majoritatea cetățenilor alegerile se asociază cu momentul în care intră în cabinele de vot, dar pentru Comisia Electorală Centrală (CEC) alegerile nu încep și nici nu se termină cu ziua votului.
Cu aproximativ trei luni până la referendumul privind integrarea europeană, vicepreședintele CEC, Pavel Postică, a spus Europei Libere că intensitatea activității CEC deja a crescut semnificativ.
De ce se înregistrează mai întâi blocurile și apoi, partidele
Potrivit calendarului aprobat de CEC, pe 22 iulie a început etapa în care blocurile electorale (care sunt formate din mai multe partide) pot să se înregistreze la autoritatea electorală, ca ulterior să aibă dreptul să se înscrie ca participanți la referendum. Începând cu 21 august, vor putea să se înregistreze și partidele politice. În ambele cazuri, termenul limită expiră pe 20 septembrie.
Partidele unite într-un bloc încep mai devreme înscrierile pentru că, întâi de toate, trebuie să fie înregistrată formarea blocului electoral și abia apoi, odată cu partidele – dorința acestuia de a participa la referendum. În cazul partidelor e mai simplu. Toate informațiile de care are nevoie CEC deja există la Agenția Servicii Publice (ASP), a explicat Pavel Postică.
Dacă la alegerile prezidențiale pot participa și candidați independenți, atunci la referendumul constituțional pot participa doar partide sau blocuri.
Tot spre deosebire de prezidențiale, formațiunile politice nu au nevoie să aducă semnături pentru a se înregistra drept participanți la referendum. Această calitate le permite să facă agitație printre alegători pentru o anumită opțiune de vot.
Oficial, boicotul înseamnă „Nu”
Atunci când se înregistrează la CEC, partidele și blocurile sunt obligate să declare pentru ce opțiune anume vor face agitație, iar potrivit legislației R. Moldova, există doar două opțiuni: „pro” sau „contra”.
De aceea, partidele care îndeamnă public la boicotarea referendumului tot trebuie să se înregistreze la CEC, dar autoritatea electorală califică boicotul ca opțiunea „contra”.
Partidele și blocurile care se vor înregistra vor putea să facă agitație electorală abia din 20 septembrie, data la care începe campania electorală. Este cea mai „gălăgioasă” etapă a oricărui scrutin.
În cazul referendumului din 20 octombrie, participanții vor putea îndemna deschis alegătorii să răspundă cu „da” sau „nu” la întrebarea „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.
Până atunci, sunt permise doar campanii de informare generale, fără chemări concrete la vot, de exemplu, despre data desfășurării scrutinului.
Partidele politice mai au voie să-și declare intenția la vot. De altfel, deși niciun bloc sau partid nu a fost încă înregistrat, majoritatea actorilor politici mai mari deja își îndeamnă susținătorii să voteze „pro”, „contra” sau să boicoteze scrutinul.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de Maia Sandu și condus acum de Igor Grosu, și Partidul Social Democrat European (PSDE) al lui Ion Sula vor ca susținătorii lor să voteze „pro” la referendum.
- Te-ar putea interesa și: „Da” sau „Ba”: Ce poziție au luat partidele față de referendumul privind integrarea europeană
Partidul Comuniștilor (PCRM) al lui Vladimir Voronin și exponenții oligarhului fugar Ilan Șor (uniți în blocul „Victorie-Pobeda”) vor ca alegătorii să pună ștampila pe „nu”.
La boicot îndeamnă Partidul Socialiștilor (PSRM) al lui Igor Dodon și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) condus de Ion Chicu. Restul partidelor încă se gândesc ce să le spună alegătorilor, printre acestea fiind Mișcarea Alternativa Națională a primarului capitalei, Ion Ceban, și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi.
Un recent sondaj de opinie, realizat de Institutul Republican Internațional (IRI) din SUA, arată că 53% din respondenți ar spune „Da” la referendum, iar 36% – ar fi împotrivă. Restul (11%) se mai gândesc sau nu vor participa.
Perioada electorală va începe pe 1 august și, din această dată, toate îndemnurile publice (ca ziarele sau fluturașii electorali) legate de alegeri, trebuie coordonate cu CEC.
Campania electorală se încheie cu „ziua tăcerii”, precede scrutinul, dar perioada electorală se termină când sunt confirmate rezultatele alegerilor.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
