Linkuri accesibilitate

Explainer | De unde va lua R. Moldova energie electrică la primăvară


Linia aeriană de tensiune înaltă Isaccea - Vulcănești - Chișinău. Potrivit autorităților, lucrările de construcție au fost realizate în proporție de 49%, iar linia urmează să fie gata până la finalul anului 2025.
Linia aeriană de tensiune înaltă Isaccea - Vulcănești - Chișinău. Potrivit autorităților, lucrările de construcție au fost realizate în proporție de 49%, iar linia urmează să fie gata până la finalul anului 2025.

Odată cu încheierea sezonului de încălzire, probabil în aprilie, centralele electrice cu termoficare din Chișinău și Bălți vor opri producția de agent termic, iar aceasta înseamnă că în R. Moldova va scădea brusc și producția de curent electric. Cum va fi acoperit deficitul, care este și așa imens?

Pe termen imediat, deficitul va fi acoperit prin mărirea importurilor, mai ales din România. Ministerul Energiei a spus Europei Libere că va fi importat 80% din necesarul de energie electrică. Pe termen mai lung, autoritățile intenționează să mărească capacitățile de producție pe plan intern.

În luna februarie, importurile din România vor constitui peste 60% din necesar, centralele electrice cu termoficare (CET-urile) vor genera aproximativ 120 mii MWh, acoperind aproximativ 30% din consum. Alte peste 30 mii de MWh, adică aproape 8% din consum va fi acoperit din surse de energie regenerabile.

După încheierea sezonului de încălzire, CET-urile vor continua să producă mici cantități de apă caldă menajeră și vor genera în paralel energie electrică, dar în volum, la fel, mic, capacitatea CET-urilor scăzând la 40-50 MW.

Vara, sarcina electrică la CET-uri scade și mai mult, până la 15 MW, dar volumul necesar de energie electrică pe timp de vară rămâne, în R. Moldova, similar cu cel de iarnă.

Vara, este așteptată creșterea producției de energie regenerabilă în parcurile fotovoltaice, care va acoperi o parte din deficitul creat de oprirea CET-urilor. Dar „80% din necesarul de energie electrică va fi importat atunci din România”, a spus Europei Libere secretara de stat a ministerului Energiei, Carolina Novac.

Vezi și reportajul despre agricultori care au investit anii trecuți în panouri fotovoltaice pentru a-și optimiza costurile de producție s-au pomenit că nu-și pot acoperi consumul de curent.
Au vrut să economisească, dar intră în pagubă. Cât de mult îi ajută panourile fotovoltaice pe agricultori
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:04 0:00

În prezent, R. Moldova importă din România energie electrică în bandă, prin contracte bilaterale semnate de întreprinderea moldoveană de stat Energocom cu societățile românești Nuclearelectrica (centrala nucleară de la Cernavodă) și cu Hidroelectrica. O parte din energie este achiziționată de pe bursa OPCOM din România.

Uneori, R. Moldova importă energie electrică și din Ucraina, când aceasta este disponibilă în exces – este energie produsă de Energoatom. Din februarie 2025, Energocom are un contract cu firma ucraineană „D. Trading”.

Carolina Novac de la ministerul Energiei spune că autoritățile analizează și posibilități de a încheia contracte cu alți producători de energie electrică din alte țări, de exemplu din Bulgaria, „atât timp cât este la un preț avantajos pentru consumatori”.

În afară de importuri și odată cu sistarea livrărilor de gaze în regiunea transnistreană, inclusiv către centrala MGRES (centrala de la Cuciurgan) care producea energie electrică mai ieftină pentru malul drept al Nistrului, ministerul Energiei și-a îndreptat atenția către întărirea capacităților de generare a energiei electrice pe malul drept.

O Termoelectrică modernizată în loc de MGRES

La mijlocul lunii ianuarie, R. Moldova a solicitat Uniunii Europene să-i transmită gratuit, ca parte a unor ajutoare, o centrală electrică pe gaz cu capacitatea de 125 MW și a alte 10 centrale cu o capacitate individuală de 10 MW. Autoritățile au comunicat că cele 10 centrale mai mici ar putea fi instalate rapid, pe parcursul a 3-5 luni.

În planurile autorităților, noile centrale ar fi instalate la Termoelectrica (întreprinderea care deține CET-1 și CET-2 din Chișinău), dar și la CET Nord. Aceste întreprinderi de stat dispun de toată infrastructura necesară atât pe partea de gaze naturale, cât și de conexiuni la rețeaua de energie electrică.

Aceste centrale ar contribui la acoperirea consumului de energie electrică după încheierea sezonului de încălzire.

În plus, autoritățile planifică să construiască alte două CET-uri performante cu o putere totală de circa 55 MW. Acestea ar trebuie să înlocuiască CET-1, care funcționează încă din 1951. Dar vor continua să producă curent electric pe tot parcursul anului, nu doar în sezonul de încălzire.

Acest proiect se află deocamdată la etapa de licitație internațională, care se va încheia pe 21 februarie 2025. Odată ce va fi selectată compania și va fi semnat un contract de efectuare a construcțiilor, centralele urmează să fie finalizate în cel mult în doi ani. Costul proiectului este de 81 milioane de euro.

Pe timp de iarnă, termocentralele din Chișinău și Bălți produc prin cogenerare circa 200 MW de energie electrică. Producția scade după încheierea sezonului de încălzire la 40-50 MW, iar vara - până la 15 MW.
Pe timp de iarnă, termocentralele din Chișinău și Bălți produc prin cogenerare circa 200 MW de energie electrică. Producția scade după încheierea sezonului de încălzire la 40-50 MW, iar vara - până la 15 MW.

Bateriile de stocare, puse pe pauză?

R. Moldova urma să instaleze un sistem de stocare a energiei în baterii de ultimă generație (BESS), la CET Nord din Bălți, printr-o finanțare de 85 milioane de dolari acordată de Guvernul Statelor Unite ale Americii prin intermediul USAID.

Proiectul face parte dintr-un ajutor total de peste 300 milioane de dolari promis de SUA pentru consolidarea securității energetice a R. Moldova.

Sistemul de stocare a energiei urma să contribuie la optimizarea consumului și să ajute operatorul de rețea, SA Moldelectrica, să mențină flexibilitatea și stabilitatea rețelei în cazul fluctuațiilor cererii de electricitate.

Proiectul Securitate Energetică a R. Moldova, care urma să pună în practică aceste planuri, a anunțat că au oprit activitățile pentru o perioadă de 90 de zile, în legătură cu suspendarea de către SUA a finanțării pentru programele de asistență financiară externă.

Două parcuri fotovoltaice noi, cu o capacitate totală de 90 MW

Până la finele anului 2025, urmează a fi construite două centrale fotovoltaice noi, una de 40 MW la Negureni, Telenești, și cealaltă, de 50 MW, la Rădeni, Strășeni.

Cele două parcuri vor fi construite de companii private care au obținut deja aprobările necesare de la guvern.

Cu darea lor în exploatare, puterea totală instalată a surselor de energie regenerabilă în R. Moldova va crește până la 670 MW, comparativ cu 580 MW la finele anului 2024, după ce crescuse deja în mod semnificativ în ultimii ani.

Pentru a încuraja și mai mult trecerea la surse de energie regenerabilă, guvernul a aprobat în ianuarie o serie de schimbări pentru a grăbi racordarea la rețeaua electrică a producătorilor eligibili mari. Autoritățile au constatat că din cele 96 de avize de racordare valabile în prezent, doar în cazul a 10% conectarea la rețeaua electrică s-a făcut efectiv.

R. Moldova a atins un record în luna ianuarie 2025, producând peste 20% de energie regenerabilă pentru consumul propriu
R. Moldova a atins un record în luna ianuarie 2025, producând peste 20% de energie regenerabilă pentru consumul propriu

Interconectarea rețelelor de energie electrică cu România

Importurile de curent din România, care sunt vitale în lipsa unor capacități interne de producție, se fac în prezent pe linii de înaltă tensiune ocolitoare, care traversează prin Ucraina și care nu sunt întotdeauna disponibile.

Așa încât, R. Moldova construiește o linie electrică nouă de 400 de kV, între Vulcănești-Chișinău, care ar crea capacități suplimentare pentru importul din România, pe la Isaccea.

Lucrările au fost realizate în proporție de 49%, conform declarațiilor guvernului, iar linia urmează să fie gata până la finalul anului 2025. Dar autoritățile spun că sunt în căutare de soluții pentru a grăbi construcția.

Pe 6 februarie 2025, guvernul a semnat un acord cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 15,4 milioane de euro, pentru a construi o a doua linie electrică de 400 kV, între Bălți și Suceava. De asemenea, la Bălți, urmează a fi construită o stație electrică cu o capacitate de 400 kV.

Valoarea totală a acestui proiect este de 77 milioane de euro, iar restul banilor urmează a fi contractați din împrumuturi.

Aceste două linii electrice conectate cu România vor contribui la integrarea rețelei din R. Moldova cu cea din UE.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Georgeta Carasiucenco

    Sunt jurnalistă din 2016. Am lucrat la Moldova.org unde am scris despre drepturile femeilor și alte subiecte conexe. La Europa Liberă documentez schimbările climatice și alte probleme de mediu din Republica Moldova. Realizez reportaje și investigații pe subiecte ce merită atenția publicului.

Previous Next

XS
SM
MD
LG