Ce sunt listele electorale
Listele electorale care ajung pe masa funcționarilor electorali conțin date despre alegătorii arondați la o anumită secție de votare, precum numele, prenumele, data nașterii și numărul de identificare al alegătorului.
Aceste liste sunt întocmite în baza Registrului de Stat al Alegătorilor, gestionat de CEC, în care sunt informații despre toți alegătorii, adică cetățenii cu drept de vot, fie că se află în țară sau peste hotare.
De unde ia CEC datele
Aceste date provin de la Agenția Servicii Publice (ASP), care gestionează, la rândul ei, Registrul de Stat al Populației, adică sistemul care are în evidență toate persoanele care dețin cetățenia R. Moldova, indiferent că se află în țară sau peste hotare.
De aici, zilnic sunt extrase informații și introduse în Registrului de Stat al Alegătorilor despre persoanele care au împlinit 18 ani, au obținut cetățenia R. Moldova sau au redobândit dreptul la vot, retras anterior de o instanță judecătorească.
În plus, CEC primește și informații ca sexul, adresa de domiciliu și reședința temporară, date despre actele de identitate și numărul secției de votare unde este arondat domiciliul sau unde alegătorul și-a exprimat dorința de a vota.
Când apar listele electorale
Potrivit legii, listele electorale sunt tipărite cu cel puțin 22 de zile înainte de alegeri, fiind autentificate și marcate cu elemente de protecție înainte de a fi trimise secțiilor de votare.
Orice alegător poate verifica prezența sa pe aceste liste pe pagina verifica.cec.md, unde, introducând numărul personal de identificare, va afla la ce secție de votare este arondat.
De ce numărul alegătorilor e mai mare ca al populației
În primul rând, alegători sunt toți cetățenii cu drept de vot, fie că se află în R. Moldova sau în diasporă. Potrivit CEC, numărul lor total este de 3,3 milioane, dintre care, la 1 septembrie, în țară se află 2,7 milioane de alegători. Asta deși Biroul Național de Statistică raporta în iunie circa 2,4 milioane de locuitori.
Diferențele vin din două surse: cetățenii fără viză de ședere (de obicei, plecați peste hotare) și cei din stânga Nistrului, unde peste 90% din cei 350.000 de locuitori dețin cetățenia R. Moldova.
Codul Electoral spune că cetățenii cu drept de vot care au fost radiați din evidența la domiciliu sau reședința temporară în R. Moldova, inclusiv cei care și-au stabilit domiciliul sau reședința temporară în străinătate, rămân înscriși în Registrului de Stat al Alegătorilor cu mențiunea „fără reședință”.
De ce în listele electorale apar oameni morți
O persoană care a decedat este radiată din Registrul de Stat al Populației doar atunci când la serviciul de stare civilă este prezentat certificatul de deces.
În multe cazuri, însă, decesul moldovenilor de peste hotare sau al celor din stânga Nistrului nu ajunge să fie înregistrat la ASP din cauza că acest document nu este prezentat.
Prin urmare, rămânând în Registrul de Stat al Populației, persoana se regăsește și în cel al alegătorilor, respectiv, în listele electorale.
Câți trebuie să voteze ca să fie valabil scrutinul
Pentru ca referendumul să fie validat, la el trebuie să participă 33% din alegători sau circa 1,1 milioane de persoane. Constituția va fi completată automat cu un capitol privind integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană dacă mai mult de jumătate dintre aceștia vor pune ștampila pe „Da”.
Alegerile prezidențiale sunt considerate valabile dacă în primul tur de scrutin participă mai mult de o treime din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, iar în al doilea – mai mult de o cincime.
La alegerile prezidențiale din 2020, în primul tur au participat 1,3 milioane de cetățeni sau 48,81% din cei înscriși pe listele electorale. În al doilea – 1,6 milioane sau peste 59% din numărul de alegători.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te