Aici, Legea serviciilor digitale (DSA) de la Bruxelles este esențială. Intrată în vigoare la sfârșitul anului 2022, aceasta este menită să abordeze probleme precum conținutul ilegal, potențialul de dezinformare și transparența publicității online.
În temeiul legii, Comisia Europeană a deschis deja proceduri împotriva X a lui Elon Musk, Meta a lui Mark Zuckerberg și a popularei platforme chineze TikTok. Aceste cazuri ar putea duce la amenzi astronomice, care ar provoca aproape sigur un răspuns din partea guvernului SUA.
În acest articol, încerc să schițez unde se află Bruxellesul în acest proces și ce ar putea urma.
Despre ce este vorba în această dispută?
Uniunea Europeană a deschis un caz împotriva Meta, care operează Facebook și Instagram, în vara anului 2024.
Bruxellesul analizează în special politicile de publicitate ale companiei, precum și ceea ce este cunoscut sub numele de „amenințarea dublurilor” - un sistem de reclame false și site-uri web false care clonează ziare legitime cu intenția de a răspândi dezinformarea.
Comisia Europeană a acționat în urma unor acuzații potrivit cărora sistemul de publicitate utilizat de Meta a permis răspândirea de știri false provenind din Rusia.
Recent, Meta a anunțat că își întrerupe programul de verificare a faptelor pentru a se concentra în schimb pe un așa-numit model de „note comunitare”, care este deja utilizat de X.
Cel puțin până în prezent, această schimbare afectează doar piața din SUA, dar dacă se extinde la UE, Bruxelles ar putea deschide anchete suplimentare.
Cealaltă schimbare făcută recent de Meta a fost modificarea politicilor sale privind discursul instigator la ură, în special eliminarea normelor care interzic insultele la adresa aspectului unei persoane pe baza rasei, etniei sau orientării sale sexuale.
Această modificare se aplică și în UE, iar Comisia Europeană analizează în prezent o evaluare a riscurilor pe care Meta a prezentat-o UE atunci când a adoptat această modificare.
Ce se întâmplă cu TikTok? Ar putea Bruxellesul să încerce să interzică aplicația?
Da, ar putea, dar cel mai probabil că nu o va face. După cum a declarat recent un purtător de cuvânt al Comisiei Europene: „Nu este obiectivul nostru să suspendăm nici o platformă din UE”.
Cu toate acestea, ar fi posibil, în conformitate cu DSA, să se facă acest lucru în ultimă instanță, dacă Bruxellesul consideră că există o amenințare publică gravă.
Statele membre ale UE pot, de asemenea, să suspende aplicațiile și serviciile pe teritoriul lor, dacă au legislația națională necesară în vigoare. Dar, din nou, acest lucru este puțin probabil, deoarece ar cauza prea multe fricțiuni, în special cu companiile deținute de SUA, iar autoritățile europene de reglementare preferă amenzile în locul interdicțiilor.
Compania mamă a TikTok, ByteDance, care a fost fondată de antreprenori chinezi și menține operațiuni semnificative în China, este în vizorul Comisiei Europene după alegerile prezidențiale din România de la finalul anului 2024.
Bruxellesul a deschis o anchetă privind modul în care compania difuzează reclame politice și algoritmii din spatele sistemului său de recomandări a conținutului.
- Te-ar putea interesa și: Raport | Cum contribuie TikTok la extinderea propagandei rusești în România. Ce se întâmplă în Republica Moldova
Acest lucru s-a întâmplat după ce un număr mare de conturi false au început să posteze conținut de susținere a candidatului prezidențial de extremă dreapta Călin Georgescu, care a obținut o victorie șoc în primul tur de scrutin.
Curtea Constituțională a României a anulat ulterior rezultatul alegerilor, susținând că o operațiune de influențare a TikTok - despre care se crede că a avut originea în Rusia - a influențat votul.
Autoritățile de reglementare de la Bruxelles au mandatat TikTok să păstreze și să partajeze toate datele și documentele legate de campania prezidențială.
Cum rămâne cu X?
Compania de social media deținută de Elon Musk a fost prima vizată de Legea serviciilor digitale (DSA) în vara anului 2023.
Apoi, Comisia Europeană a început să analizeze potențialele încălcări ale transparenței, în special legate de modul în care compania folosea însemnul său albastru, care inițial arăta că un cont este verificat, iar acum indică faptul că utilizatorul are un abonament premium, și de modul în care erau stocate și utilizate informațiile sale publicitare.
În vara anului 2024, Comisia Europeană a ajuns la concluzia preliminară că X a încălcat legea sa privind serviciile digitale. Acest lucru a permis companiei să acceseze toate dosarele Comisiei referitoare la acest caz, însumând peste 6.000 de pagini, și să emită răspunsuri care sunt în prezent studiate la Bruxelles.
Un al doilea set de investigații a fost deschis mai târziu, în 2023, cu privire la modul în care compania operează sistemul său de note comunitare, în special în ceea ce privește discursul instigator la ură și conținutul violent online de pe platformă.
Aceste investigații au fost extinse săptămâna trecută, când Comisia Europeană a cerut X (fost Twitter) să clarifice până la 15 februarie modificările recente - precum și viitoare - ale algoritmilor săi care agregă conținutul.
De asemenea, Comisia a cerut companiei cu sediul în SUA să păstreze toate datele legate de aceste modificări și a solicitat acces la sistemele X pentru a investiga modul în care conturile și conținutul devin virale.
În timp ce oficialii Comisiei Europene au afirmat cu tărie că aceste acțiuni nu au nimic de-a face cu evenimente politice specifice, investigația extinsă a venit cu doar câteva zile înainte de inaugurarea președintelui Trump și la doar o săptămână după ce Musk a difuzat un interviu pe X cu Alice Weidel, lidera partidului Alternativa pentru Germania, pe care Musk îl susține în alegerile parlamentare germane din 23 februarie.
Ce pedepse pot primi platformele?
Pedeapsa, în cazul în care Comisia Europeană constată că o societate încalcă Legea serviciilor digitale, va fi probabil o amendă - și una destul de aspră. Suma maximă care poate fi impusă este de 6% din cifra de afaceri anuală globală a companiei, ceea ce ar putea însemna miliarde de dolari.
De asemenea, Comisia Europeană poate emite măsuri provizorii în cazul în care există suspiciunea că utilizatorii au suferit prejudicii grave, dar acest lucru se întâmplă foarte rar.
De fapt, Comisia Europeană a utilizat acest instrument o singură dată, amenințând TikTok Lite, o versiune mai rapidă și cu puține date a aplicației principale.
Aplicația, în care utilizatorii din anumite regiuni puteau obține recompense vizionând videoclipuri, a fost lansată în Franța și Spania fără o evaluare prealabilă a riscurilor. Sub amenințarea Bruxellesului, TikTok a retras aplicația în UE și a promis că nu o va mai lansa niciodată sau o versiune echivalentă.
Vor fi puse pedepsele în aplicare?
Aceasta este marea întrebare. Merită să amintit că Executivul european este responsabil de supravegherea pieței interne a Uniunii Europene, nu statele membre. Mulți se așteptau ca Comisia să aplice amenzi companiei X încă de la sfârșitul anului trecut, însă până la urmă nu s-a întâmplat nimic.
Se pare că noua Comisie Europeană, în funcție din 1 decembrie 2024, este mai prudentă. Au existat unele sugestii că anchetele ar fi fost înghețate, deși Comisia a negat acest lucru.
Oficialii UE au declarat că încă studiază toate dosarele pentru a construi un caz puternic în fața instanței UE, unde orice amendă potențială pentru X, Meta sau TikTok ar fi probabil contestată.
La Bruxelles și nu numai, există un interes uriaș față de acest rol al companiilor de social media. Majoritatea grupurilor politice mari din Parlamentul European îndeamnă Comisia Europeană să aplice DSA și să pedepsească firmele de tehnologie. Statele membre individuale sunt mai divizate.
În locurile în care antiamericanismul este profund - gândiți-vă la Franța sau la partidele mai de stânga din Germania - acestea sunt la fel de dornice ca majoritatea din Parlamentul European să ia măsuri ferme împotriva companiilor de social-media, dintre care cele mai mari sunt deținute de companii sau persoane fizice americane.
Aliații apropiați ai Washingtonului, precum Țările de Jos, țările scandinave sau statele baltice, sunt mai precauți în calculele lor, temându-se că amenzile ar putea submina sprijinul SUA pentru NATO sau ar putea duce la un război comercial transatlantic.
Apoi, există un număr tot mai mare de partide și politicieni populiști de pe continent, care au folosit aceste platforme pentru a-și crește popularitatea, care detestă DSA, numind-o „cenzură europeană”. Miza este mare și este o problemă care nu va dispărea.
Rikard Jozwiak este editorul pe probleme UE al Europei Libere și ține blogul săptămânal Wider Europe la rferl.org.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
