Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a spus că, în ultimii ani, R. Moldova s-a confruntat cu interferența Rusiei în procesele electorale prin „metode sofisticate”: finanțarea ilicită a partidelor și candidaților, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. „Forțele externe vor să slăbească instituțiile democratice europene”, a declarat ea.
Șeful delegației UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, a spus că, în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, amestecul Rusiei a fost „fără precedent”, iar investigațiile jurnalistice au demonstrat că oligarhul Ilan Șor a susținut cinci candidați.
Potrivit lui, mai mulți cetățeni moldoveni au adus bani cash din Rusia în sume mici, care nu trebuiau declarate în vamă. „Cifrele sunt alarmante. Peste 20 de milioane de lei au circulat doar într-o singură zi de la Moscova spre Chișinău”, a exemplificat ambasadorul UE.
Diplomatul crede că și Uniunea Europeană riscă să se confrunte cu această problemă, deoarece metodele de corupere a alegătorilor și finanțarea ilicită a partidelor politice ar putea fi utilizate și în țările europene. Mažeiks a promis сă Uniunea Europeană va susține îmbunătățirea legislației electorale și întărirea capacităților entităților de stat responsabile de domeniul electoral.
La rândul său, reprezentanta Misiunii de Parteneriat a UE în R. Moldova, Kirsten Joppe, a spus că autoritățile moldovene au elaborat deja „bune practici” pentru combaterea acestui fenomen, care ar putea fi preluate de alte țări, dar „pericolul nu poate fi eliminat definitiv” și e nevoie de lucrat pe termen lung.
„Avem un grup de experți care vor lucra, o perioadă de timp, alături de colegii moldoveni anume pe subiectul fluxurilor ilicite de bani pentru finanțare politică”, a anunțat Joppe.
După aceste declarații din deschiderea hub-ului, discuțiile au continuat cu ușile închise, deoarece vizează strategii de asigurare a securității naționale.
În toamna anului 2024, R. Moldova a trecut prin două tururi de alegeri prezidențiale și un referendum pentru modificarea Constituției în vederea introducerii unei prevederi despre integrarea europeană a țării. Autoritățile spun că s-au ciocnit, în perioada electorală, cu o amplificare fără precedent a cazurilor de corupere a alegătorilor de un grup criminal condus de Ilan Șor.
Potrivit Poliției, circa 130.000 de persoane au primit bani transferați din băncile rusești ca să voteze „Nu” la referendum. În decembrie 2024, procurorul general, Ion Munteanu, a anunțat că procurorii instrumentează 84 de cauze penale privind coruperea alegătorilor, iar în scurt timp, Parlamentul a aprobat, în prima lectură, modificări legislative astfel încât dosarele de acest tip să fie investigate în patru luni și examinate în instanță – în trei. Proiectul nu a fost încă votat în lectura finală.
Pe 4 martie 2025, la solicitarea lui Munteanu, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a inițiat controale pentru a verifica dacă judecătorii tergiversează examinarea dosarelor de corupere a alegătorilor și de finanțare ilegală a partidelor. CSM a dispus ca inspecția judiciară să vină cu un raport în două luni.
„Această sesizare a procurorului general ne spune că în sistem sunt judecători care nu știu a prioritiza cauzele”, a spus președintele CSM, Sergiu Caraman. El a explicat că dosarele de corupție trebuie să fie examinate în regim de urgență.
Caraman a mai spus că președinții judecătoriilor trebuie să informeze lunar CSM de ce se amână ședințele din aceste procese. Potrivit lui, astfel, membrii CSM vor putea să înțeleagă dacă ele se întind din cauza magistraților sau a reprezentaților altor autorități.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
