Delegațiile din țările ONU s-au reunit vineri pentru a unsprezecea zi la sediul Organizației Națiunilor Unite pentru a încerca să finalizeze un tratat istoric menit să pună capăt crizei poluării cu plastic.
Buturuga care a răsturnat carul este întrebarea dacă tratatul ar trebui să reducă creșterea exponențială a producției de plastic și să impună controale globale, cu caracter juridic obligatoriu, asupra substanțelor chimice toxice utilizate la fabricarea plasticului. Majoritatea plasticului este fabricat din combustibili fosili.
Inger Andersen, director executiv al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, a declarat că, în ciuda provocărilor și a dezamăgirilor, „trebuie să acceptăm că s-au înregistrat progrese semnificative”. Acest proces nu se va opri, a mai spus ea, dar este prea devreme pentru a spune cât timp va dura până la încheierea unui tratat.
Negocierile de la sediul ONU trebuiau să fie ultima rundă și să ducă la adoptarea primului tratat cu caracter juridic obligatoriu privind poluarea cu materiale plastice, inclusiv în oceane. Însă, la fel ca la reuniunea de anul trecut din Coreea de Sud, negocierile se încheie fără adoptarea unui tratat.
„Furie, neputință”
Ministra franceză a ecologiei, Agnes Pannier-Runacher, a declarat în sesiunea de închidere a reuniunii că este „furioasă deoarece, în ciuda eforturilor sincere depuse de mulți și a progreselor reale înregistrate în cadrul discuțiilor, nu s-au obținut rezultate concrete”.
Într-o aparentă referire la țările producătoare de petrol, delegatul Columbiei, Haendel Rodriguez, a declarat că acordul a fost „blocat de un număr mic de state care pur și simplu nu doreau un acord”.
Diplomații și susținătorii combaterii crizei climaterice au avertizat la începutul acestei luni că eforturile Uniunii Europene și ale statelor insulare mici de a limita producția de plastic brut - pe bază de petrol, cărbune și gaz - se confruntă cu opoziția țărilor producătoare de produse petrochimice și a Statelor Unite sub președinția lui Donald Trump.
Delegatul american John Thompson, reprezentant al Departamentului de Stat, a refuzat să facă declarații la ieșirea din sala de negocieri.
Țările producătoare de petrol, precum Arabia Saudită, Iran și Rusia, furnizează materia primă pentru plastic: petrolul. Pentru ele, orice mențiune privind restricționarea producției în textul tratatului era inacceptabilă.
Dpa notează că delegații țărilor producătoare de petrol au ținut să sperie participanții cu scenariul unei interdicții a plasticului, chiar dacă nimeni nu sugerase o interdicție totală. „Priviți în jur: dacă toate obiectele din plastic ar fi îndepărtate din această sală, majoritatea celor prezenți ar rămâne practic goi pe podea”, a remarcat un delegat.
Potrivit unui recensământ realizat de organizația Centre for International Environmental Law (CIEL), la negocieri au participat 234 de lobbiști din industria petrochimică, unii în calitate de membri ai delegațiilor, alții în calitate de observatori. Acest număr era mai mare decât cel al membrilor delegațiilor diplomatice ale celor 27 de țări ale UE la un loc.
Ce va urma?
Calea de urmat este incertă, scrie Reuters.
Oficialii ONU și unele țări, printre care Marea Britanie, au declarat că negocierile ar trebui reluate, dar alții au descris procesul ca fiind eșuat.
„Este foarte clar că procesul actual nu va funcționa”, a declarat delegatul Africii de Sud.
Jochen Flasbarth, secretar de stat în Ministerul Mediului din Germania, a declarat: „Mi-aș fi dorit mai mult, și ar fi fost posibil mai mult. Cu toate acestea, interesele divergente sunt încă foarte îndepărtate”. El a adăugat că merită să se continue negocierile.
Dpa notează că au existat dezacorduri, printre altele, cu privire la oportunitatea și modul în care producția de plastic ar trebui limitată la un nivel durabil și la modul în care țările din sudul globului ar trebui sprijinite financiar pentru a implementa soluții de reciclare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
