La Londra, guvernul britanic a susținut proiectul de extindere a aeroportului Heathrow, aeroportul cu activitatea cea mai intensă din Europa. Rachel Reeves, ministra finanțelor, dorește ca această extindere să contribuie la nevoile economice ale țării.
„Sunt piețe noi și orașe în lume cu care nu suntem conectați pentru că nu avem intervalele necesare la Heathrow - și nici la alte aeroporturi - ca să zburăm spre ele”, spune Reeves.
Este un proiect propus de mai multe decenii, dar amânat din considerente politice, legale și de mediu.
Proiectul ar costa cel puțin 14 miliarde de lire, iar într-un scenariu optimist pista ar fi gata într-un deceniu. În plus, noua pistă ar traversa autostrada M25, printre cele mai congestionate drumuri din țară și o ocolitoare importantă a capitalei britanice.
În plus, orice extindere s-ar desfășura doar prin demolări și deposedări. Peste 750 de gospodării din apropierea aeroportului Heathrow ar fi demolate pentru a face loc celei de-a treia piste.
În anunțul său despre aprobarea politică a proiectului, Reeves nu a menționat efectele nocive ale aviației.
Primarul Londrei, Sadiq Khan, se opune proiectului din acest motiv. „În ciuda progresului din sectorul aviației, care a devenit mai sustenabilă, nu sunt convins că poți să ai zeci de mii de zboruri în plus pe Heathrow fără să ai un impact nociv imens asupra mediului nostru înconjurător”, a transmis Khan.
În 2020, un tribunal britanic a blocat proiectul pentru a treia pistă, din considerente de mediu. Judecătorii spuneau că proiectul nu a inclus o evaluare a impactului asupra angajamentelor Marii Britanii de reducere a emisiilor de carbon.
Marea Britanie este una dintre țările semnatare ale Acordului Climatic de la Paris, prin care se angajează să colaboreze cu alte state pentru a opri încălzirea globală, ca să nu depășească 2 grade Celsius peste temperaturile pre-industriale (și să rămână, ideal, la 1,5 grade peste temperaturile pre-industriale).
Industria aviatică susține că mai multe aeroporturi europene ar trebui să se extindă, pentru a face față la traficul aerian din ce în ce mai intens. Asociația internațională a transportului aerian (IATA) se așteaptă ca, la nivel mondial, numărul călătorilor să se dubleze în următorii 25 de ani, ajungând la 10 miliarde pe an.
Deși creșterea va fi prezentă mai ales în Asia, Europa ar primi și ea 656 de milioane de călători în plus în următorii 20 de ani. Producătorii de aeronave de la Airbus și Boeing preconizează că traficul aerian în UE va fi dublu în 2050 față de 2019.
Se mai plănuiește și extinderea terminalului de pasageri din aeroportul Chișinău și înlocuirea aeroportului din Creta (Grecia) cu unul nou până în 2027, iar capitala portugheză Lisabona - deja afectată negativ de supraturism - are de gând să construiască un nou aeroport în următorul deceniu.
Varșovia are de gând să construiască și ea un nou aeroport uriaș, legat cu noi conexiuni feroviare de alte orașe din Polonia, care să servească atât transportului civil, cât și celui militar. Aeroportul nu le va înlocui pe cele două deja existente lângă capitala poloneză, ci va veni în plus.
Aeroportul din Brașov, un proiect așteptat de decenii și finalizat în 2023, a început cu stângul. Programul redus al aeroportului, unde se lucrează doar într-o tură (07:00-19:00), înseamnă că nu pot decola sau ateriza zboruri dimineața devreme sau seara târziu - ceea ce a dus la plecarea uneia dintre companiile care au contribuit la construcția acestuia, DanAir, care și-a mutat baza la Bacău. O a doua companie, FlyLili, a părăsit aeroportul din cauza lipsei pasagerilor.
În schimb, aeroportul este folosit în scopuri militare de trupele NATO din baza de la Cincu (jud. Brașov).
Însă, țările UE s-au angajat ca, până în 2050, să ajungă la net zero emisii - o țintă greu de atins simultan cu o campanie de extindere a călătoriilor aeriene. Teoretic, pentru a ajunge la acel nivel, călătoriile aeriene din UE trebuie să devină cu 90% mai puțin poluante decât erau în anii ‘90.
Din acest motiv, guvernul de la Paris a abandonat în 2021 proiectul de extindere a aeroportului Charles de Gaulle și a interzis zborurile interne în cazurile în care există alternative facile cu trenul.
Însă, traficul este așteptat să crească oricum: pe aeroportul Orly, tot lângă Paris, operatorul ADP se așteaptă la creșterea numărului de pasageri din cauza aeronavelor mai mari, în care intră mai mulți oameni.
Aeroportul Schiphol de la Amsterdam pune și el o limită pe numărul anual de zboruri, la fel și cel din Bruxelles. Compania aeriană națională din Olanda, KLM, oferă pasagerilor din regiunea BeNeLux opțiunea de a ajunge la Schiphol cu trenul, în loc să vină cu zboruri scurte de conexiune.
Efectele unui aeroport
- Încălzirea globală
Aviația produce, anual, în jur de 2-2,5% din emisiile de gaze de seră de pe planetă și în jur de 4% din emisiile din UE. Deși nu pare mult, este unul dintre sectoarele în care emisiile cresc cel mai vertiginos, iar în domeniul transportului doar transportul rutier întrece această industrie.
Nu este periculos doar dioxidul de carbon emis de avioane, ci și alte gaze - protoxidul de azot și dioxidul de sulf, printre ele - care, eliberate la altitudini mari, schimbă compoziția chimică a atmosferei și contribuie la efectul de seră.
Combustibilele sustenabile de aviație, din surse regenerabile, sunt adesea lăudate drept soluția pentru a combate poluarea avioanelor. Însă industria nu pare să adopte acești noi combustibili suficient de repede sau la o scară suficient de mare ca să facă o diferență reală.
În plus, doar 1% din populația planetei este responsabilă pentru peste jumătate din emisiile de carbon din aviație. În 2018, 9 din 10 oameni de pe glob nu zburase. Vinovații sunt, în schimb, bogații care zboară des cu avioanele private.
- Pericole și deranj pentru cei care locuiesc în apropierea unui aeroport
În multe orașe europene, precum Lisabona, Pisa sau Corfu, aeroporturile sunt foarte aproape de zonele locuite. Deși este mai ușor și mai convenabil pentru pasageri sa ajungă la aeroport, traficul aerian vine cu o sumedenie de probleme pentru localnici.
Poluarea fonică este greu de evitat și este subiectul mai multor petiții ale cetățenilor europeni din numeroase țări către Parlamentul European.
Pe lângă simpla enervare din cauza zgomotului aeronavelor, cei afectați pot suferi și de deteriorarea auzului, lipsa de somn sau chiar boli cardiovasculare. Oamenii care locuiesc în zone zgomotoase au șanse cu 10-20% mai mari să sufere de un atac de cord sau infarct.
Cei din apropierea aeroporturilor sunt afectați și de poluarea produsă de aeronave. Particulele ultrafine produse de avioane ar putea fi motivul din spatele a sute de mii de cazuri de tensiune, diabet și demență în rândul a celor 51 de milioane de oameni care locuiesc în apropierea celor mai mari 32 de aeroporturi din Europa. Există și un risc crescut de probleme respiratorii, mai ales în zilele cu emisii mai ridicate de particule poluante.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
