La o mie de zile de când Moscova a lansat invazia totală a Ucrainei, Rusia și-a transformat economia, retehnologizând-o pentru a alimenta efortul de război și pentru a face față sancțiunilor occidentale.
Cheltuielile guvernamentale pentru producția de tancuri, rachete și uniforme militare au stimulat creșterea economică în întreaga țară. Salariile extraordinar de mari plătite soldaților voluntari - și bonusurile și beneficiile plătite văduvelor - au trimis un val de bani în regiunile mai sărace.
Pe de altă parte, însă, inflația crește vertiginos. Banca Centrală s-a străduit să o stăpânească majorând rata dobânzii cheie la 21% în octombrie, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.
Experții avertizează că în economia rusă s-au aprins luminile de avertizare. Există temeri cu privire la un val de falimente corporative, într-o vreme când companiile cresc salariile, luptându-se să atragă angajați dintr-o forță de muncă în scădere. Între timp, ratele creditelor ipotecare, majorate de Banca Centrală, sperie cumpărătorii de locuințe într-un număr tot mai mare de regiuni.
„Piața este moartă”, a declarat pentru Current Time un agent imobiliar, care a solicitat anonimatul pentru a evita represaliile din partea autorităților. „Este înghețată acum și nu se întâmplă absolut nimic”.
Creșterea economică a Rusiei „încetinește incontestabil”, a declarat Laura Solanko, consilier principal la Institutul pentru Economie în Tranziție al Băncii Finlandei.
„Economia este supraîncălzită, iar rata de creștere trebuie să încetinească”, a spus ea. „Pe de altă parte, o creștere foarte lentă - sau o creștere zero - nu indică faptul că economia este pe cale să se prăbușească. Ceea ce înseamnă de fapt este o încetinire a investițiilor și reduceri ale unor cheltuieli publice în trimestrele următoare.”
Cheltuielile guvernamentale pentru efortul de război au condus anul trecut la o creștere a PIB de 3,6%, în ciuda sancțiunilor occidentale radicale și a eforturilor de a întrerupe comerțul cu Rusia. Anul acesta, previziunile estimează o creștere economică de 3,9%.
Între timp, șomajul a scăzut la 2,4% în septembrie, lipsa forței de muncă contribuind la creșterea salariilor.
Ratele ridicate ale dobânzilor nu au afectat doar piața imobiliară. Creșterea gradului de îndatorare a companiilor a făcut mult mai costisitoare pentru acestea contractarea de împrumuturi pentru extinderea operațiunilor - sau creșterea salariilor pentru a atrage lucrătorii care aleg să se înroleze. În unele regiuni, bărbații pot primi echivalentul unui an de salariu doar pentru că s-au înrolat.
Semne de nemulțumire
Printre liderii de afaceri și directorii de companii, nemulțumirea față de Banca Centrală a ieșit deja la suprafață.
Serghei Cemezov, șeful conglomeratului industrial de stat Rostec și un aliat al președintelui Vladimir Putin, s-a plâns înainte de cea mai recentă majorare că ratele ridicate ale dobânzilor reprezintă „o frână serioasă pentru continuarea creșterii industriale”.
„Politica financiară conservatoare poate duce la stagflație”, a adăugat Cemezov.
„La rata actuală, este mai profitabil pentru companii să oprească dezvoltarea, [și] chiar să reducă amploarea afacerii și să-și pună fondurile în seif, decât să facă afaceri și să suporte riscurile asociate”, a declarat în octombrie Alexei Mordașov, un oligarh conectat la Kremlin care conduce cea mai mare companie siderurgică din Rusia.
Cemezov și alți lideri de afaceri au avertizat, de asemenea, cu privire la o creștere a falimentelor corporative.
Pericolul stagflației
Banca Centrală însăși anticipează o încetinire din cauza majorării ratelor. În 2025, se preconizează o scădere a creșterii între 0,5 și 1,5 %.
Experții spun - ca și Cemezov - că există pericolul ca politica Băncii Centrale să ducă economia în stagflație - o combinație de încetinire a creșterii și inflație încăpățânată. Un think tank afiliat la guvern a avertizat în acest sens într-un raport publicat la 13 noiembrie.
„Nivelul ridicat actual al ratei dobânzii cheie și perspectivele indicate pentru noi creșteri au creat un risc de recesiune economică și de prăbușire a investițiilor în viitorul apropiat”, se arată în raport.
Șefa Băncii Centrale, Elvira Nabiulina, a părut să apere unele dintre politicile fiscale ale instituției și a încercat să liniștească criticii. De asemenea, ea a respins pericolul de stagflație.
„Economia rusă se află într-un punct de cotitură și se poate aștepta o încetinire a inflației în lunile următoare”, a declarat ea.
Moscova „nu se teme prea tare de falimente”, a declarat Janis Kluge, expert în economia rusă la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, deoarece acestea sunt „necesare pentru a aduce inflația sub control”.
Falimentele ar trebui, de asemenea, să ajute la recrutarea bărbaților pentru a lupta în Ucraina, a mai spus el, deoarece rușii care nu își pot plăti datoriile sunt mai susceptibili de a accepta să se înroleze.
„În general, situația economică va deveni mult mai complicată pentru Rusia”, a spus Kluge. „Timp de aproape trei ani a părut că toată lumea se îmbogățește în acest război. Dar acum, devine clar că acest lucru nu se va întâmpla și că există un preț de plătit”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
