Ucraina a dat de îndată vina pe Rusia, care a ocupat centrala la puțin timp după invazia din februarie, 2022. La rândul lor, oficialii ruși din teritoriile ocupate pe malul estic al Niprului au acuzat Ucraina că a distrus barajul pentru a distrage atenția de la lipsa de succese militare, pe front.
Incidentul vine la 6 luni după ce Ucraina a recucerit părți din regiunea Herson, pe malul de vest al Niprului. În același timp, incidentul vine când Ucraina se pregătește de ceea ce ar urma să fie o mare contraofensivă împotriva forțelor ruse, care ar putea schimba cursul războiului.
Un lucru este sigur: inundațiile vor provoca cea ce ar putea fi cea mai mare catastrofă ecologică de la invazia rusă din februarie 2022.
Ce s-a întâmplat cu barajul?
Nu este limpede.
Construită în 1954 ca să asigure curent electric sudului Ucrainei, hidrocentrala Nova Kahova, cunoscută și drept numai Kahova, este una din cele șase centrale de pe cursul Niprului, care se întinde pe 980 de kilometri de la nord, din Belarus, până la Marea Neagră.
Centrala s-a aflat sub controlul trupelor ruse începând cu câteva săptămâni după invazia din 24 februarie 2022.
Centrala a mai suferit pagube în trecut – odată în toamnă.
Iar în jurul datei de 11 noiembrie, o explozie provocată cel mai probabil de trupele ruse a aruncat în aer o parte din șoseaua de pe centrală.
Acel incident i-a făcut pe unii observatori externi să presupună că barajul s-a prăbușit singur, mai ales că lacul de acumulare era plin-ochi, grație topirii zăpezilor și afluenților.
După ce s-au retras de pe malul de vest al râului, trupele ruse și-au consolidat pozițiile pe malul opus, construind fortificații, tranșee, plasând mine, pentru a descuraja orice trecere a râului de către ucraineni. Ei au folosit de asemenea malul estic pentru a lovi cu artileria orașul Herson și zonele învecinate, terorizând regiunea, tocmai după euforia provocată în Ucraina de recucerirea orașului.
Cândva în jurul orei 3 noaptea, pe 6 iunie, o parte a barajului a cedat, iar în orele următoare apa a lărgit ruptura.
Compania hidroelectrică națională ucraineană a spus că ruptura a fost provocată de o explozie în sala mașinilor.
„Centrala nu poate fi reparată”, a mai spus compania.
Oficiali ucraineni au pus vina pe Rusia.
„Teroriști ucraineni”, a scris președintele Zelenski pe rețele. „Distrugerea hidrocentralei Kahova nu face decât să confirme lumii întregi că ei trebuie alungați din toate colțurile Ucrainei”.
Serviciul de informații al armatei ucrainene avertizase în octombrie că Rusia a minat o parte din centrală.
Oficialii ruși din acele părți ale regiunii Herson încă ocupate de ruși au acuzat Kievul că a lovit barajul cu rachete. Alți oficiali ruși din regiune au opinat însă că barajul a cedat singur, din cauza avariilor trecute.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat vina pe Ucraina, folosind termenul „sabotaj” și avertizând despre „consecințele foarte grave” pentru localnici.
Cât de grave sunt inundațiile?
Serviciile de urgență ucrainene au început să evacueze mii de oameni din regiunile de pe malul de vest al râului, unde apa a urcat pe tot parcursul zilei de marți. Video-uri filmate de serviciul ucrainean al EL și alte imagini pe rețele au arătat sate întregi inundate.
Orașul Nova Kahova, cu o populație antebelică de 70.000 de oameni, era și el parțial sub apă, mai ales în cartierele apropiate de râu.
Oficialii orașului spun că animalele de la grădina zoologică au murit.
La 70 km în aval se află orașul Herson, centrul regiunii. La 12 ore după ruperea barajului, apa deja intrase în unele cartiere mai joase.
„Evacuarea a început. Vă cer să faceți totul să vă salvați viețile”, a spus Olexandr Prokudin, șeful administrației militare din Herson, într-un video.
Distrugerea unui mare baraj din Ucraina a provocat inundații, iar autoritățile încep evacuările
Experți suedezi care au calculat în toamnă ce s-ar întâmpla dacă ar fi rupt barajul au spus că apa ar putea ajunge chiar și la Mikolaiev, prin intermediul unui afluent, și și-au exprimat tristețea că Rusia a distrus barajul.
Aceeași companie suedeză, Damningsverket, a spus că în momentul ruperii barajului apa din lacul de acumulare se afla la cel mai înalt nivel din ultimii 30 de ani, fiindcă în condiții de război nu s-au făcut operațiunile ce ar fi trebuit făcute după topirea zăpezilor.
Poate fi tot mai rău
Lacul de acumulare, lung de vreo 100 km, este principala sursă de apă pentru răcire la cea mai mare centrală nucleară din Europa, Zaporojea, din orașul Enerhodar. Centrala se alfă sub controul rușilor din martie 2022. Inginerii și operatorii ucraineni lucrează de atunci sub supraveghere rusă.
Reactoarele au fost închise, nu produc energie, din septembrie, după luni de temeri că luptele ar putea duce la o catstrofă nucleară.
Cu toate acestea, ruperea barajului este o veste proastă pentru centrala nucleară. Deocamdată, însă, autoritățile spun că pericolul nu este iminent.
Enerhoatom a spus în după-amiaza zilei de 6 iunie că și dacă n-ar mai fi deloc apă în lacul de acumulare, centrala are de unde-și lua apa necesară, inclusiv din subteran.
Situația stabilă de la centrala nucleară a fost confirmată și de agenția atomică ONU.
Impact asupra Crimeii?
Peninsula ocupată de ruși în martie 2014 e aridă și foarte călduroasă vara, iar resursele locale de apă sunt limitate. De aceea, autoritățile sovietice au construit în anii 1960 un canal de 400 km.
După anexarea peninsulei de către ruși, ucrainenii au construit un baraj pe Canalul Crimeii de Nord, reducând adesea fluxul de apă. Mai nou, forțele ruse invadatoare au redobândit controlul.
Într-o declarație pe Telegram în dimineața zilei de 6 iunie, Serghei Axionov, guvernatorul din Crimeea, numit de ruși, a spus că regiunea are resurse adecvate de apă, dar a avertizat că ar putea să apară probleme pe parcursul verii.
Ruperea barajului ar putea de asemenea să creeze probleme regiunilor agrare ucrainene aflate sub control rusesc, care au nevoie de irigații.
Cui Bono?
Distrugerile deja produse sau iminente par să dezavantajeze mai ales regiunile controlate de Ucraina, pe malul de vest al Niprului, deși par să fie afectate și unele așezări de pe malul de est, inclusiv orașul Nova Kahova.
Asta, ca și faptul că hidrocentrala se află de peste un an în mâiile rușilor, i-a făcut pe mulți observatori să dea vina fără rezerve pe Moscova.
Un argument în plus este iminenta contraofensivă ucraineană, care ar urma să aibă loc pe segmente dintr-un front de aproape 1000 km care merge de la gura Niprului până la nord-est de Harkov.
În ultimele luni, rușii au relatat despre operațiuni de comando și sabotaj ucrainene în mai multe locuri pe malul opus al Niprului. O zonă mare inundată ar oferi rușilor un avantaj defensiv în plus.
Inundațiile și evacuările dau bătăi de cap suplimentare în plus autorităților ucrainene, care altfel ar avea timp și resurse să ajute la contraofensivă.
De asemenea, există un precedent.
În 1941, când trupele naziste înaintau, Stalin a ordonat distrugerea barajului de la Zaporojea, pentru a încetini ofensiva germană. Ruptura a inundat sate de-a lungul Niprului, omorând mii de civili.
Pe termen mediu și lung, distrugerea barajului va avea efect asupra strategiei ucrainene de stocare și distribuire a apei, nu doar pentru producția de energie, ci și pentru agricultură, a declarat Mihailo Iațuk, director al unui institut de resort din Kiev.
„Trebuie să înțelegem că economia Ucrainei e legată în proporție de două treimi de cascada de lacuri de acumulare de pe Nipru”, a declarat el serviciului ucrainean al Europei Libere.
