Friedrich Merz, cel care urmează să fie următorul cancelar german, după victoria creștin-democraților în alegerile din 23 februarie, nu își ascunde pesimismul cu privire la însăși supraviețuirea NATO în forma ei actuală.
„După declarațiile lui Donald Trump din ultima săptămână, este clar că americanii sunt în mare măsură indiferenți față de soarta Europei”, a spus Friedrich Merz în declarații televizate imediat după victoria partidului său la alegerile parlamentare.
„Sunt foarte curios să văd cum ne îndreptăm spre summitul NATO de la sfârșitul lunii iunie – dacă vom vorbi în continuare despre NATO în forma sa actuală sau dacă va trebui să stabilim o capacitate europeană de apărare independentă, mult mai rapid”, a adăugat el.
Cât de repede s-au schimbat lucrurile de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie 2022...
În ajunul invaziei rusești în Ucraina, președintele SUA, Joe Biden, avertiza că Rusia „va plăti un preț mare” dacă președintele rus Vladimir Putin va trimite coloanele blindate ale armatei ruse în Ucraina.
„Știți, există multe probleme care ne împart națiunea și lumea noastră, dar lupta împotriva agresiunii ruse nu este una dintre ele”, a spus Joe Biden în acel moment. „Poporul american este unit. Europa este unită. Comunitatea transatlantică este unită. Partidele noastre politice din această țară sunt unite. Întreaga lume liberă este unită”, a punctat el.
Acele ipoteze despre unitatea și hotărârea occidentală nu par să mai fie valabile azi. Rusia și Statele Unite au inițiat săptămâna trecută o primă rundă de discuții care a exclus Ucraina, stârnind îngrijorări că Washingtonul și Moscova ar putea încerca să încheie un fel de înțelegere pe deasupra capetelor celor vizați, atât ale ucrainenilor, cât și ale aliaților lor europeni.
Mai mult decât atât, Donald Trump pare să fi rupt regulamentul de instrucțiuni care guvernează de multe zeci de ani relațiile dintre SUA și Rusia.
El și-a întărit atacul asupra lui Zelenski, descriindu-l fără temei pe liderul ucrainean drept „dictator fără alegeri” și sugerând că el, Zelenski – nu Putin – a lansat războiul de agresiune al Rusiei împotriva țării sale.
Or, aceste declarații ale președintelui american par să reflecte în oglindă istoria invaziei exact așa cum a expus-o Vladimir Putin.
În discursul difuzat în primele ore ale dimineții zilei de 24 februarie 2022, momentul zero al invaziei, Vladimir Putin a susținut dreptul Rusiei de a invada Ucraina pe scară largă, țesând laolaltă jumătăți de adevăr, denaturări și de-a dreptul minciuni, totul pentru a acuza Kievul și „Occidentul colectiv” de faptul că el, Putin ar fi fost, de fapt, obligat să ia măsuri militare.
Exact în ziua celei de-a treia comemorări a invaziei, pe 24 februarie 2025, Statele Unite au șocat opinia publică globală, alăturându-se Rusiei pentru a vota împotriva rezoluției Adunării Generale a ONU care condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, rezoluție inițiată de Uniunea Europeană.
Washingtonul a introdus, de asemenea, o rezoluție concurentă care a redus responsabilitatea Rusiei pentru declanșarea războiului.
Cât de mult din faptul că președintele Trump oglindește punctele de vedere ale lui Putin se poate transforma într-o politică reală nu e clar, totuși.
În unele privințe, unele din aceste lucruri s-au mai întâmplat. La summitul de la Helsinki din 2018, în prezența lui Vladimir Putin, Trump a stârnit indignare la Washington lăsând să se înțeleagă că a preferat să creadă afirmațiile președintelui rus în dauna propriilor sale agenții de informații. Acestea învinuiau Rusia de amestec în alegerile prezidențiale din SUA din 2016.
De această dată însă, faptul că Administrația Trump repune în circulație versiunea Kremlinului despre Ucraina pare să indice o ruptură mai profundă față de aliații Americii.
Întâlnirea lui Trump cu Putin, la Helsinki, în 2018, a provocat ridicări din sprâncere și nemulțumiri la Washington, s-a vorbit atunci despre capitularea lui Donald Trump în fața lui Putin și s-a spus că președintele american l-ar fi crezut pur și simplu pe cuvânt pe Vladimir Putin, care s-a declarat nevinovat de orice interferență în alegerile americane.
Dar acele convorbiri nu au produs în practică nici un dezgheț real în relațiile dintre Washington și Moscova. În linii mari, relațiile dintre SUA și Rusia au rămas la aceleași nivel minim de până atunci.
De această dată însă, reacțiile venite de la Kiev și din multe capitale occidentale au fost ferme și intense.
Într-o conferință de presă comună cu Donald Trump din 24 februarie, la Washington, președintele francez Emmanuel Macron, a arătat clar că vede Rusia drept „agresorul” responsabil pentru declanșarea războiului.
Iar Ucraina a primit un val de sprijin public din întreaga lume
Iar Ucraina a primit un val de sprijin public din întreaga lume, în special din partea Uniunii Europene, în momentul în care Kievul a marcat a treia aniversare a războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei.
Rămâne de văzut cum se traduc în politici practice cele mai recente afirmații ale lui Donald Trump cu privire la Ucraina. Dar simbolic, atitudinea transatlantică unitară față de Rusia pare din ce în ce mai puțin sigură.
Articol de Nathan Hodge tradus de Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
