Marea Britanie a sancționat 14 oficiali ruși, inclusiv doi miniștri, pentru ceea ce spune că este rolul lor în deportarea de către Rusia a zeci de mii de copii ucraineni de la începutul invaziei neprovocate a Ucrainei în februarie anul trecut.
Curtea Penală Internațională (CPI) a emis deja în martie un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l că este responsabil pentru deportarea ilegală a copiilor din Ucraina, ceea ce constituie o crimă de război.
Guvernul ucrainean spune că a identificat aproape 19.500 de copii care au fost deportați sau separați cu forța de părinții sau tutorii lor în timpul războiului.
Printre cei adăugați pe 17 iulie pe lista britanică de sancțiuni se numără ministrul rus al Educației, Serghei Kravtsov și ministra Culturii, Olga Liubimova, a anunțat guvernul de la Londra într-un comunicat.
„În programul său înfricoșător de deportare forțată a copiilor și propaganda plină de ură aruncată de lacheii săi, vedem adevărata intenție a lui Putin - de a șterge Ucraina de pe hartă”, a declarat ministrul britanic de externe James Cleverly.
„Sancțiunile de astăzi îi trag la răspundere pe cei care susțin regimul lui Putin, inclusiv pe cei care ar vedea Ucraina distrusă, identitatea sa națională dizolvată și viitorul ei șters”, a spus Cleverly.
Pe lista britanică de sancțiuni se mai regăsesc mai mulți oficiali regionali, inclusiv Vladimir Solodov, guvernatorul regiunii Kamceatka din Orientul Îndepărtat al Rusiei, precum și oficiali instalați la Moscova din regiunile de est ale Ucrainei care se află în prezent sub ocupație rusă.
La începutul acestei luni, Grigori Karasin, șeful comitetului internațional din camera superioară a parlamentului rus (Consiliul Federației) a declarat că aproximativ 700.000 de copii din zonele de conflict din Ucraina au fost aduși în Rusia, pentru propria lor „protecție”.
Luna trecută, Uniunea Europeană a adăugat 71 de persoane și 33 de entități pe lista de sancțiuni, tot pentru implicarea în deportarea ilegală a copiilor ucraineni în Rusia.
Mandatul de arestare al CPI pe numele lui Vladimir Putin pune acum sub semnul întrebării participarea sa fizică la summit-ul de luna viitoare al BRICS, acronimul pentru Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Summitul va fi găzduit de Africa de Sud, o țară care este membră a CPI, și care ar fi obligată să-l aresteze pe Putin dacă ar pune piciorul în țară.
Africa de Sud se numără printre multele țări care nu au condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, spunând că rămâne imparțială.
Nici Ucraina, nici Rusia nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale.
În martie, CPI a emis un mandat de arestare și pentru Maria Lvova-Belova, Avocatul Poporului pentru drepturile copiilor din Rusia, acuzată că ar fi coordonat deportarea copiilor ucraineni.