În spațiul public se fac tot mai auzite apeluri către societatea civilă să-și păstreze vigilența și să nu fie nejustificat de îngăduitoare față de noua guvernare. Ce justifică asemenea chemări și cât de îndreptățite sunt îndemnurile către instituțiile sectorului neguvernamental să nu cadă în ispita predilecțiilor politice? O convorbire pe această temă cu politologul Dionis Cenușă.
Europa Liberă: Bună dimineața, dle Cenușă! Sunteți una dintre vocile tot mai sonore, se pare, care îndeamnă societatea civilă să-și revigoreze, să spunem așa, vigilența față de actul guvernării, chiar dacă până acum a împărtășit cu cei care reprezintă în cea mai mare parte guvernarea post-Plahotniuc aceleași vederi, valori și a avut aceleași pledoarii. De ce credeți că a sosit timpul ca instituțiile sectorului trei al societății, cum mai este numită societatea civilă, să-și redefinească, iată, abordările și să-și reia capacitatea de a reacționa terapeutic, dacă am putea spune așa, la deciziile statului?
Dionis Cenușă: „Din punctul meu de vedere, societatea civilă ca un element important al proceselor democratice din orice
Indiferent de calitatea partidelor politice care preiau puterea într-o țară, societatea civilă, organizațiile nonguvernamentale au datoria față de cetățeni de a fi critice...
țară are un rol de profilaxie în ceea ce privește monitorizarea actului de guvernare. Deci, indiferent de calitatea partidelor politice care preiau puterea într-o țară, societatea civilă, organizațiile nonguvernamentale au datoria față de cetățeni și față de propriile statuturi, să spunem, de a fi critice în sensul unei critici constructive...”
Europa Liberă: Considerați că ar fi abdicat ea de la acest rol, fie și provizoriu?
Dionis Cenușă: „Consider că societatea civilă, deocamdată, deși suntem deja la o lună de când puterea a fost preluată de către Blocul ACUM și socialiști, este într-un fel de așteptare vizavi de cei care sunt la guvernare. Nu am văzut încă un demers puternic vizavi de, bunăoară, care ar fi liniile roșii, până unde partidele de la guvernare pot acționa. Sunt în așteptarea unui asemenea demers din partea societății civile.”
Europa Liberă: De ce? Există percepții că noile autorități ar fi pe punctul de a depăși aceste linii roșii pe care le vedeți?
Dionis Cenușă: „Atunci când nu există niciun fel de înțelegere vizavi de care sunt acele linii roșii, respectiv atât guvernarea,
Este un element important atât pentru societatea civilă, cât și pentru guvernare, de a avea o claritate foarte bună ...
cât și societatea civilă sau mulți reprezentanți ai societății civile sunt într-un fel de stare de complacere. Deci, cred că este un element important atât pentru societatea civilă, cât și pentru guvernare de a avea exact o claritate foarte bună vizavi de până unde se poate de mers atât pe plan intern, cât și pe plan extern.”
Europa Liberă: Ați spus într-un recent articol totuși că, citez aici: „pentru a miza pe o influență benefică a societății civile, partizanatul politic în favoarea noii guvernări urmează să fie desființat cât mai curând posibil...”. Unii ar spune că sună oarecum acuzator, dle Cenușă, și că prestația instituțiilor societății civile nu poate fi redusă totuși la „partizanat politic”. Ce ați avut în vedere și prin ce, în opinia Dvs., s-ar fi manifestat această părtinire politică, cum sugerați?
Dionis Cenușă: „Din moment ce partidele de la guvernare sunt în proces de a face actul guvernării tot prin legislație sau schimbă șefii instituțiilor, este important ca societatea civilă să-și anunțe prezența în sensul că, dacă e vorba de o legislație și aceasta nu a fost adoptată cu toate rigorile de transparență și consultarea publică, atunci reprezentanții societății civile trebuie să anunțe acest lucru sau iarăși să afirme principiile după care
Simt că am putea nimeri într-o capcană a anilor 2009, când la fel societatea civilă a fost foarte tolerantă vizavi de noua guvernare, deoarece era o guvernare care promitea reforme necondiționate...
trebuie să se conducă orice guvernare, iar partizanatul politic pe care îl simt eu rezultă anume din această ezitare de a fi foarte perseverent în a fi la fel de critic cum a fost și față de precedenta guvernare.
Deci simt că am putea nimeri într-o capcană a anilor 2009, când la fel societatea civilă a fost foarte, să spunem, tolerantă vizavi de noua guvernare, deoarece era o guvernare care promitea reforme necondiționate, deci pentru a nu nimeri în situația anilor...”
Europa Liberă: Iar acum avem o guvernare care și-a propus drept scop prioritar demolarea vechiului sistem și nu ascunde această guvernare că are nevoie de acțiuni foarte iuți, rapide. Dvs. credeți că e o justificare sau nu există nicio justificare în sensul acesta, de exemplu, de a nu consulta o lege cu societatea civilă sau atunci când schimbă șefii unor instituții?
Dionis Cenușă: „Actuala guvernare a inclus în programul de guvernământ cooperarea cu societatea civilă, ceea ce este un lucru extrem de pozitiv. Deci, având în vedere că există o asemenea atitudine convingătoare vizavi de cât de importantă este societatea civilă și iarăși bazându-ne pe prevederile Acordului de Asociere, care la fel fac referință la sectorul nonguvernamental ca un partener în procesul de reforme, cred că este un element sine-qua-non ca societatea civilă să fie în continuare văzută ca acest partener, dar Guvernul deocamdată nu percepe exact, deoarece societatea civilă încă este în această stare de ezitare.”
Europa Liberă: Poate nu are timp la dispoziție, poate de asta?
Dionis Cenușă: „Guvernare poate fi extrem de ocupată și înțelegem că este într-un proces, cum ați menționat și Dvs., de
Societatea civilă trebuie să fie vigilentă, indiferent de care este viteza cu care se mișcă guvernarea...
schimbare rapidă a stării lucrurilor, dar societatea civilă trebuie să fie vigilentă, indiferent de care este viteza cu care se mișcă guvernarea. Pe lângă guvernare este și interesul propriu al societății civile, care trebuie să fie definit în orice context politic.”
Europa Liberă: Da, vorbim de anumite surse în plus, ca să spunem așa, pentru necesitatea acestei vigilențe. Guvernarea de acum reprezintă o coabitare a unor forțe – ACUM și PSRM –, care în numeroase privințe totuși au abordări tranșant diferite și pare să se afle într-un constant proces de căutare a consensului. Consensul presupune însă compromisuri. Ar fi, din punctul Dvs. de vedere, și această stare de lucruri, iată, o justificare în plus a îndemnării către societatea civilă de a fi mai dură, de a fi nu știu dacă intransigentă, dar exigentă în orice caz, într-un mod deosebit mai ales în perioada asta?
Dionis Cenușă: „Exact. Aveți perfectă dreptate, pentru că guvernarea este atât de eterogenă și noi nu suntem la curent cu toate discuțiile care au loc pentru a atinge anumite consensuri,
Este necesară o societate civilă cât se poate de atentă, interesată atât de procesul de deoligarhizare, cât și de procesul de guvernare per ansamblu ...
este necesară o societate civilă atentă, cât se poate de atentă, care este interesată atât de procesul de deoligarhizare care are loc, cât și de procesul de guvernare per ansamblu. Deci, noi nu trebuie să uităm că, pe lângă măsurile de deoligarhizare, Republica Moldova are nevoie de reforme, care sunt prescrise de către angajamentele față de Uniunea Europeană și alți parteneri externi.”
Europa Liberă: Au fost, dle Cenușă, numeroase exemple când reprezentanți ai fostei guvernări au contestat într-un mod fățiș și uneori brutal rolul, buna-credință și acțiunile societății civile. Vă amintiți de aceste exemple? Cea mai mare parte a acestor oameni n-au plecat nicăieri, inclusiv în numele societății civile, opun acum rezistență la schimbările inițiate sau intenționate de noua guvernare. O astfel de situație cum s-ar remedia, din punctul Dvs. de vedere?
Dionis Cenușă: „Această situație, într-un fel, civilizarea
Văd același rol constructiv din partea societății civile, inclusiv pentru a menține opoziția într-o stare de asumare a rolului ei...
opoziției poate avea loc exact cu același rol activ al societății civile, deoarece principiile pe care le poate seta societatea civilă pot fi și trebuie să fie valabile atât pentru cei care guvernează, cât și pentru cei care sunt în opoziție. Deci văd același rol constructiv din partea societății civile, inclusiv pentru a menține opoziția într-o stare de asumare a rolului de opoziție.”
