Războiul de peste trei ani deja din Ucraina și fragilitatea sistemul de securitate al UE, amplificată de avertismentele Washington-ului privind o eventuală retragere militară din regiune, te duc cu gândul la faptul că marile puteri pot acționa cu impunitate, fără a fi pedepsite, observă analistul politic, Igor Boțan în podcastul „Dincolo de știri”.
„Arhitectura securității internaționale a ajuns pe butuci, pe brânci, iar marile puteri (parcă ar sugera că), dacă recurg la șantaj nuclear, iată pot comite acte de agresiune”, spune analistul.
Acest lucru, în opinia lui Igor Boțan, nu poate să nu fie luat în considerare, iar pentru Uniunea Europeană este momentul potrivit „să se trezească după 80 de ani cât s-a aflat sub umbrela securităţii americane, să-și consolideze acțiunile și să activeze coordonat. Altminteri, există pericole”, afirmă analistul. Igor Boțan a precizat că cei trei ani de război purtat de Rusia în Ucraina au „schimbat dramatic” contextul politic pe continentul european.
„Nimeni, până în februarie 2022, nu-și imagina că pe continentul european, după cel de-al Doilea Război Mondial, poate avea loc un război la scară largă, așa cum s-a întâmplat la 24 februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina pe motiv că Ucraina ar fi un fel de anti-Rusie”, mai spune Igor Boțan.
Nicolae Negru, cel de-al doilea invitat permanent al podcastului, crede că ceea ce s-a întâmplat pe 24 februarie 2022 în Ucraina este o consecință a nefuncționalități instituțiilor internaționale responsabile de tot ce înseamnă „arhitectura securității” în Europa.
„Se credea că există o arhitectură de securitate care protejează statele mai mici. La ce mă refer? Actul de la Helsinki din 1975, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Organizația Națiunilor Unite cu carta ei... se credea că toate aceste documente, toate aceste instituții apără orice stat de agresiune, dacă un alt stat mai mare amenință unul mai mic. Aceste instituții trebuie să se pună în mișcare, pentru că ele nu funcționează. Și asta, de fapt, e problema problemelor. De exemplu, există Consiliul de Securitate al ONU care emite rezoluții obligatorii, însă în Consiliul de Securitate intră cinci state posesoare de arme nucleare care au dreptul la veto și dacă ele nu se pot înțelege între ele - înseamnă că nimic nu funcționează acolo”, a explicat cu exemple Nicolae Negru.
Nici măcar NATO nu mai poate fi considerată o structură militară de încredere, afirmă Nicolae Negru, pentru că se adeverește că ea nu poate asigura pacea pe glob, de vreme ce „Trump zice că Statele Unite nu vor sări în apărarea statelor care, de pildă, nu au investit în apărare”, a precizat comentatorul.
Prin urmare, ceea ce vrea Ucraina să rezolve în acest moment, cu sacrificiile umane și materiale pe care le suportă din cauza invaziei Rusiei, este să determine instituțiile internaționale, responsabile de securitate, să își îndeplinească obligațiile și să asigure pacea pe continent.
În tot acest context geopolitic, în care marile puteri își văd mai întâi de interesele lor, încă e devreme să se vorbească despre un plan de pace final pentru Ucraina agreat pe întreg continentul european, au căzut de acord cei doi analiști politici. Totul depinde de felul în care administraţia de la Washington va ști cum să „menajeze ambițiile imperiale ale Rusiei”.
Pe 24 februarie s-au împlinit 3 ani de la invazia militară rusă în Ucraina, războiul provocând statului vecin uriașe pierderi umane și materiale. Ucraina este atacată constant cu drone și rachete, unele dintre ele survolând, inclusiv, spațiul aerian al Republicii Moldova și chiar explodând pe teritoriul acesteia. Deși liderii europeni și americani afirmă tot mai accentuat că războiul trebuie să se încheie, viziunile lor asupra unei păci durabile pentru Ucraina sunt diferite, mai ales între Uniunea Europeană și Washington.
Alte teme ale noului episod, înregistrat pe 27 februarie:
- În Germania, alegerile parlamentare de duminică s-au încheiat cu victoria Uniunii Creștin-Democrate, condusă de Friedrich Merz, care, cel mai probabil, va deveni următorul cancelar și despre care președinta Maia Sandu spune că „e un bun prieten al R.Moldova”.
- Uniunea Europeană a aprobat un sprijin financiar de 1,9 miliarde euro pentru planul de creștere economică al R.Moldova
- Primele majorări pentru utilități în regiunea transnistreană. Liderii de la Tiraspol au anunțat despre creșterea prețului pentru mai multe utilități în regiune, printre care cele la gaz, curent și apă.
Un episod nou al podcastului „Dincolo de Știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri. Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Spotify și pe YouTube. Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă!
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
