Războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei a accelerat eforturile Occidentului de a-și reduce dependența energetică de Rusia, cuplată cu strategia Uniunii Europene– agreată deja – de a reduce substanțial emisiile de carbon, așa numitul „Acord Verde” (Green Deal), care implică trecerea la surse nepoluante de energie.
Pe fundalul războiului din Ucraina, energia devine o armă strategică, o armă cu care Rusia și Occidentul de amenință reciproc. Dar care provoacă din nou posibile disensiuni între Washington și aliații europeni.
În acest moment, UE importă aproximativ 40% din gazul său și 30% din petrolul său din Rusia și nu va găsi rapid surse alternative dacă aprovizionarea din Rusia s-ar întrerupe brusc.
Uniunea Europeană și-ar putea reduce în mare parte dependența de gazul rusesc până la sfârșitul acestui an, dacă guvernele implementează o serie de măsuri de urgență care urmează să fie înaintate de Comisia Europeană (marți, 8 martie).
„Acum ne protejăm interesele vitale”, a declarat Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene pentru „Acordul verde” și probleme climatice.
Barbaria afișată de Putin acum în Ucraina, cere un răspuns hotărât și măsuri dureroase
El a spus luni seară, în Parlamentul European de la Strasbourg că planul, care a fost revizuit puternic și rapid în zilele de când forțele ruse au invadat Ucraina, ar putea face Uniounea Europeană independentă de gazele rusești „în câțiva ani”. Întrebat dacă UE ar trebui să ia în considerare și un embargo petrolier împotriva Rusiei, măsură aflată în discuție la Washington și Londra, dar care a fost respinsă luni de cancelarul german Olaf Scholz, Timmermans a spus: „Nimic nu este exclus. Barbaria afișată de Putin acum în Ucraina, cere un răspuns hotărât și măsuri dureroase, chiar dacă sunt dureroase și pentru noi”.
Rusia a avertizat, pe de altă parte, că ar putea închide principala sa conductă de gaz către Germania dacă Occidentul va continua să amenințe cu un embargo asupra petrolului rusesc.
Viceprim-ministrul Alexandr Novak a declarat că „respingerea petrolului rusesc ar avea consecințe catastrofale pentru piața mondială”, dublând prețurile la 300 de dolari pe baril.
Statele Unite discută un posibil embargo cu aliații săi, ca o modalitate de a mări presiunile asupra Rusiei. Dar Germania și Olanda au respins planul luni.
Vorbind la televiziunea de stat rusă, Alexandr Novak a spus că va fi „imposibil de găsit rapid un înlocuitor pentru petrolul rus pe piața europeană”.
„Va dura ani de zile și va fi, în continuare, mult mai scump pentru consumatorii europeni. În cele din urmă, aceștia vor fi cel mai rău afectați” a susținut Novak.
Comentând decizia Germaniei de luna trecută de a îngheța certificarea Nord Stream 2, o nouă conductă de gaz care leagă cele două țări, el a adăugat că un embargo petrolier ar putea provoca represalii.
„Avem tot dreptul să luăm o decizie corespunzătoare și să impunem un embargo asupra pompelor de gaz prin gazoductul [existent] Nord Stream 1”, a spus Novak.
Ucraina cere insistent Occidentul să aplice un embargo pe importurile de petrol și gaze din Rusia, dar există temerea că această măsură va duce la creștere și mai mare a prețurilor. Luni, 7 martie, perspectiva unui embargo a dus țițeiul Brent la 139 de dolari barilul, cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani. Pe 8 martie, prețul barilului scăzuse la 121 de dolari.
Între timp, lideri democrați și republicani din Congres au ajuns la un acord cu privire la importurile de energie din Rusia, sancțiunea cea mai severă care poate fi aplicată regimului Putin. Înțelegerea din Congres sistează importurile energetice din Rusia, suspendă relațiile comerciale și solicită administrației Biden să ceară suspendarea Rusiei la Organizația Mondială a Comerțului.
Numai 3% din petrolul consumat în Statele Unite provine din Rusia, spre deosebire de țările Uniunii Europene, unde petrolul rusesc acoperă circa 30% din consum.
