Urmărim îndeaproape evoluțiile din criza ucraineană.
Evoluțiile principale:
- Statele Unite vor impune „prima tranșă” de sancțiuni împotriva Rusiei drept urmare a ceea ce președintele american Joe Biden a numit „începutul invaziei în Ucraina”. Măsurile includ sancțiuni de blocare a două bănci rusești, a spus Biden într-un discurs adresat națiunii marți seara, pe 22 februarie. El a declarat că vor fi impuse sancțiuni individuale suplimentare unor ruși în legătură cu corupția, dacă Rusia își va continua agresiunea împotriva Ucrainei. Sancțiunile anunțate de Biden includ, de asemenea, blocarea accesului Moscovei la instituțiile financiare occidentale.
- Camera superioară a parlamentului rus a votat în unanimitate pentru aprobarea cererii președintelui Vladimir Putin de a folosi forța militară în afara țării, exacerbând și mai mult criza relațiilor cu țările occidentale din cauza Ucrainei. Marți, 22 februarie, Putin a trimis o scrisoare Consiliului Federației în care îi cerea să oficializeze desfășurarea de forțe militare în regiunile din estul Ucrainei pe care separatiștii susținuți de Rusia spun că le controlează, la o zi după ce Putin a recunoscut independența acestora.
- Uniunea Europeană a convenit în unanimitate să impună noi sancțiuni împotriva Rusiei din cauza recunoașterii de către aceasta a regiunilor separatiste din estul Ucrainei și a deciziei de a desfășura acolo trupe militare. Mai multe AICI.
- Un lider separatist din estul Ucrainei a declarat la televiziunea rusă de stat „Rossia 1” că frontierele celor două republici autoproclamate Donețk și Luhansk sunt identice cu cele ale regiunilor ucrainene Donețk și Luhansk de până la secesiunea din 2014. Liderul de la Donețk, Denis Pușilin, a spus că frontierele au fost stabilite în constituțiile așa-numitelor „DNR” și „LNR”. Separatiștii sprijiniți de Rusia nu controlează în acest moment decât o parte a regiunilor ucrainene Donețk și Luhansk. „Ce va fi mai departe, doar timpul va arăta”, a mai spus Pușilin.
- Rusia nu intenționează „deocamdată” să introducă trupe în cele două regiuni separatiste ale Ucrainei, Donețk și Luhansk, dar le va acorda sprijin militar în cazul unei amenințări, a declarat ministrul adjunct de externe de la Moscova, Andrei Rudenko. Rugat să precizeze, într-o discuție cu jurnaliștii, dacă introducerea trupelor va însemna o confruntare militară directă între Rusia și Ucraina, Rudenko a spus că acestea sunt „speculații” și că „deocamdată nimeni nu intenționează să introducă nimic”. „Dacă vom avea o amenințare, atunci noi, desigur, vom acorda sprijin, în conformitate cu acordul ratificat”, a spus oficialul rus, care a fost prezent, marți, la ratificarea în Parlamentul de la Moscova a celor două acorduri de prietenie și ajutor reciproc cu republicile autoproclamate Donețk și Luhansk din estul Ucrainei. Mai multe amănunte AICI.
- Președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova „condamnă vehement acţiunile ostile față de Ucraina și susține ferm suveranitatea si integritatea teritorială a Ucrainei”. „Vom sprijini toate eforturile internaţionale”, a mai spus Maia Sandu, într-un discurs rostit în fața presei la Președinția de la Chișinău.
- Organizația Națiunilor Unite afirmă că mută o parte din personalul neesențial și membrii familiilor acestora din Ucraina, pe măsură ce crește îngrijorarea cu privire la o invazie rusă de amploare. „Ne angajăm să rămânem și să continuăm livrările în Ucraina, în special în estul Ucrainei. Continuăm să fim pe deplin operaționali”, a declarat presei, la Geneva, purtătorul de cuvânt al ONU, Alessandra Vellucci.
- Cancelarul german Olaf Scholz a spus că țara sa suspendă procesul de certificare a controversatului gazoduct Nord Stream 2 din Rusia, ca reacție la acțiunile Moscovei în Ucraina. Scholz a declarat presei marți, 22 februarie, că a cerut suspendarea procesului de verificare de către autoritatea germană de reglementare pentru conducta în valoare de 11 miliarde de dolari, care este proiectată să livreze gaze naturale către Germania din Rusia prin Marea Baltică. Mai multe AICI.
- Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat la o conferință de presă marți, 22 februarie, că examinează o solicitare a diplomației de la Kiev de a rupe relațiile diplomatice cu Rusia. Zelenski a mai spus că sancțiunile occidentale împotriva Moscovei ar trebui să includă și „oprirea completă a magistralei Nord Stream2”, conducta care ar urma să transporte gaze naturale rusești către Germania pe sub Marea Baltică, ocolind Ucraina.
- Duma de Stat a Rusiei a aprobat acordul de prietenie, cooperare și ajutor reciproc dintre Federația Rusă și republicile separatiste din estul Ucrainei „LNR” și „DNR”. Conform acestui acord, Rusia se obligă să „mențină pacea” în regiunile controlate de separatiști. Totodată, documentul ratificat permite „apărarea granițelor” cu ajutorul armatei și construcția bazelor militare. În plus, Moscova a promis să ajute sistemele bancare și financiare ale autoproclamatelor republici separatiste.
- Președintele rus Vladimir Putin a ordonat trimiterea de trupe în regiunile separatiste din estul Ucrainei, potrivit unui decret publicat la scurt timp după miezul nopții, pe 22 februarie, și la câteva ore după ce a anunțat recunoașterea independenței regiunilor Luhansk și Donețk.
- Casa Albă a spus că președintele american va anunța în curând noi sancțiuni împotriva Rusiei. Liderii instituțiilor europene au spus că Uniunea Europeană va impune sancțiuni împotriva celor implicați în decizia lui Putin.
- Președintele rus a semnat decretele cu privire la recunoașterea independenței regiunilor separatiste din estul Ucrainei sprijinite de Kremlin – republicile autoproclamate Donețk și Luhansk. La ceremonia semnării au fost prezenți liderii separatiști ai așa-numitelor „DNR” și „LNR” - Denis Pușilin și Leonid Pasecinik, care i-au mai cerut, tot luni, 21 februarie, președintelui rus să recunoască independența teritoriilor controlate de separatiști din estul Ucrainei. Televiziunile rusești au difuzat ceremonia semnării imediat după un lung discurs în care liderul de la Kremlin și-a argumentat decizia. Mai multe AICI.
Întrebările-cheie:
Ce fac trupele ruse?
Trupele rusești au intrat în estul Ucrainei la scurt timp după miezul nopții, pe 22 februarie, și la câteva ore după ce președintele rus Vladimir Putin a semnat decretele de recunoaștere a independenței regiunilor Luhansk și Donețk. Rusia a testat cu succes pe 19 februarie mai multe tipuri de rachete strategice: rachete balistice hipersonice de ultimă generație, rachete de croazieră și rachete balistice cu capacități nucleare, ca parte a unui exercițiu militar planificat, a anunțat Kremlinul într-o declarație citată de agențiile internaționale de presă. „Toate rachetele și-au atins țintele, confirmându-și obiectivele de performanță”, se spune în declarația de la Kremlin, care adaugă că la manevre au luat parte bombartiere Tu-95 și submarine. Exercițiile au avut loc la doar câteva ore după ce Washingtonul a afirmat că e acum sigur că Moscova intenționează să invadeze Ucraina în câteva zile.
Cum merge diplomația?
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a acceptat în principiu să se întâlnească din nou cu omologul său rus Vladimir Putin, pe care încearcă să-l descurajeze de la invada Ucraina. Biden se va întâlni cu Putin probabil după convorbirile programate pe 24 februarie între secretarul de stat Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, „dacă nu va avea loc o invazie”, se spune într-o declarație din 20 februarie a purtătoarei de cuvânt de la Casa Albă Jen Psaki. Ideea unei întâlniri bilaterale a fost propusă de preșdintele Franței Emmanuel Macron, care a vorbit cu Biden și Putin duminică. Nu au fost anunțate deocamdată data și locul unui nou summit Biden-Putin. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus joi la Bruxelles, la un summit ad-hoc pe tema ucraineană, că diplomația „încă nu și-a spus ultimul cuvânt”.
Ce face NATO?
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat decizia lui Putin de a recunoaște ca independente regiunile separatiste din estul Ucrainei, acuzând Moscova că „încearcă să pună la cale un pretext pentru a invada Ucraina încă o dată”. Ca și Statele Unite, NATO se pronunță mai degrabă sceptic în privința deschiderii reale a Rusiei spre dialog, acuzând-o că tăinuiește adevărul în privința acumulării de trupe de la granița cu Ucraina. Alianța nu doar că nu a dat curs somațiilor ruse să retragă forțe din estul Europei, dar a anunțat consolidarea pe termen lung a flancului său estic, inclusiv prin constituirea unui grup de luptă permanent în România, condus de francezi.
Cum privesc situația ucrainenii?
Liderul de la Kiev a acuzat Rusia că a încălcat suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. El a spus că Kievul pledează în continuare pentru o cale pașnică și diplomatică a rezolvării crizei. „Suntem pe pământul nostru. Nu ne temem de nimeni și de nimic, nu suntem datori nimănui cu nimic și nu vom da nimănui nimic. Și suntem încrezători în asta, nu mai suntem în februarie 2014, ci în februarie 2022, o altă țară, o altă armată. Același țel – pacea!”. Între timp procuratura generală de la Kiev a deschis un dosar penal pentru recunoașterea de către Federația Rusă a independenței celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei. Șefa Procuraturii Generale din Ucraina, Irina Venediktova, a anunțat că ancheta penală se bazează pe articolul din Codul Penal care interzice chemările publice la modificarea granițelor țării făcute de reprezentanți ai autorităților.
Care este riscul pentru Moldova și ce face Chișinăul?
Președinta Maia Sandu a spus că Republica Moldova „condamnă ferm” recunoașterea de către Rusia a regiunilor separatiste din Donețk și Luhansk. „Acest lucru este în mod clar împotriva legislației internaționale. R. Moldova rămâne ferm angajată în susținerea suveranități și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”, a scris Sandu într-o postare pe Twitter, la scurt timp după ce Vladimir Putin a anunțat decizia privind regiunile separatiste din estul Ucrainei. Moldova are trupe rusești staționate în Transnistria și rămâne în mare măsură dependentă energetic de Rusia. Ca și Ucraina, Moldova primește periodic de la Moscova mesaje că nu trebuie să se apropie de NATO – chiar dacă este neutră prin Constituție. Pe fondul escaladării crizei ucrainene, președinta R. Moldova, Maia Sandu, și-a exprimat solidaritatea cu „țara vecină prietenă”. Ideea a fost reluată într-un comunicat de presă al ministrului moldovean de externe, Nicu Popescu, la 21 februarie.
