Republica Moldova se numără printre cele peste 100 de țări care au semnat recenta declarație de la Glasgow prin care se angajează să oprească până în 2030 defrișările și degradarea terenurilor și să avanseze în direcția inversă, adică a împăduririlor și refacerii calității solului. Ce înseamnă concret acest angajament pentru R. Moldova?
Lideri din peste 100 de ţări şi-au asumat, prin declaraţia de la Glasgow, obligaţia de a conserva pădurile în loc să le defrișeze din rațiuni economice. Guvernarea PAS anunță obiectivul de a exinde anual suprafeţele de teren împădurite cu 10 mii de hectare pe durata unui deceniu, inclusiv permiţând proprietarilor de terenuri să aibă păduri private. Astfel, prin aceste obiective ambiţioase, spune ministra mediului, Iuliana Cantaragiu, se doreşte oprirea schimbărilor climatice în R. Moldova şi îmbunătăţirea calităţii aerului şi apelor.
Ce alte obiective au în calcul autorităţile, ne spune ministra mediului, Iuliana Cantaragiu.
„Să reducă tăierile până în 2030 şi în acelaşi timp să reducă degradarea terenurilor”.
Europa Liberă: În R. Moldova, situaţia pădurilor nu este foarte bună, să spunem aşa, înţeleg cumva că se doreşte o îmbunătăţire, se doreşte plantarea unei suprafeţe mai mare de teren?
Ambiţia noastră este de a extinde suprafaţa terenurilor împădurite
„Exact, din acest motiv şi ne-am aliniat aceste declaraţii, fiindcă ambiţia noastră este la fel, de a extinde suprafaţa terenurilor împădurite şi plus de a îmbunătăţi gestionarea actuală a pădurilor. La fel ambiţia noastră, care a fost inclusă în programul de guvernare, este de a creşte suprafaţa terenurilor împădurite cu circa 10 mii de hectare pe an, reieşind din situaţia actuală tehnico-materială, ar însemna vreo 100 de mii de hectare în următorii zece ani. Dar cel mai important va fi reforma Agenţiei Moldsilva pe care o planificăm anul viitor în modul în care să nu privim pădurile ca masă lemnoasă, cum este făcută astăzi, acele întreprinderi fiind de stat bineînţeles sunt privite ca orice întreprindere care trebuie să genereze profit şi generarea profitului se face prin tăieri, prin vânzarea masei lemnoase, dar să privim pădurea care aduce mult mai multe beneficii în forma sa vie, nu ca masă lemnoasă, şi atunci pădurea va trebui să fie întreţinută în mare parte din bugetul de stat”
Majoritatea experţilor din domeniul mediului salută intenţia guvernării de a pune în aplicare un „program ambiţios de restabilire a pădurilor”, aşa cum s-a exprimat preşedinta Maia Sandu. În primul rând, specialiştii în biodiversitate, printre ei şi dr. în ştiinţe biologice Aurel Lozan, susţin că este pentru prima dată în ultimele decenii când vocile experților au fost auzite de liderii lumii întruniţi în cadrul summitului dedicat schimbărilor climatice de la Glasgow, Marea Britanie.
Aurel Lozan prezintă tabloul pădurilor din R. Moldova astfel: 450 de mii hectare sau circa 13-14% din suprafaţa ţării sunt acoperite cu vegetaţie forestieră, incluzând şi plantaţiile tinere, dintre care păduri mature de zeci şi sute de ani doar 9%. De fapt, cele din urmă sunt considerate „plămânii planetei”. 85 la sută din păduri sunt administrate de 25 de întreprinderi de stat specializate în silvicultură sub egida Moldsilva, dar de fapt şefi de ocoale silvice sunt vreo 80. Plus la asta există Parcul Naţional Orhei şi Rezervaţia Prutul de Jos. Această ierarhie stufoasă ar avea deficienţe în management, potrivit lui Aurel Lozan, iar la mijloc în primul rând sunt factori de corupţie. Din acest considerent el este sceptic că pe durata următorilor 9 ani vor fi stopate defrişările.
„Sunt ferm convins cum zece ani în urmă nu a fost stopat, nici zece ani înainte nu va fi stopat, interesul este prea mare, pădurea este o sursă de venit, deci, să fim nişte realişti că nu se va stopa, dar sperăm să se diminuieze. Se muşamalizează, se camuflează multe activităţi sub diferite feluri de intervenţii, tratamente, etc. Avem aşa o noţiune de tăiere legală selectivă
Va fi foarte bine dacă ne extindem cu aceste 100 de mii de hectare, va fi ceva minunat, s-ar putea şi mai mult, pentru o stabilitate hidrilogică climaterică ar fi nevoie de cam 25% acoperire naţională cu vegetaţie forestieră, ideal ar fi chiar păduri. Vegetaţie forestieră şi păduri sunt diferite, cum ar fi un copil, un adult şi un embrion. Acest program nu poate fi realizat ştiţi aşa ne-am culcat seara, ne-am trezit dimineaţa şi avem 100 de mii de hectare. Este un program care necesită o planificare extrem de bună, extrem de calibrată din punct de vedere profesionist şi din punct de vedere logistic”.
Un alt expert în mediu Ilia Trombiţchi atrage atenţia că pe lângă mai mulţi bani, programul de împădurire asumat de guvernarea PAS presupune şi numeroşi oameni pregătiţi în domeniu, pe care nu este clar de unde îi va lua. Ecologistul la fel a criticat activitatea managerilor din ultimii ani din silvicultură, pe care îi vede „corupţi şi nepregătiţi de astfel de schimbări”. Ilia Trombiţchi mai afirmă că extinderea suprafeţelor de pădure ar urma să fie stimulată de stat, fiind folosite pentru asta şi suprafeţe agricole erodată şi pline de bălării.
