Cum văd tinerii de pe ambele maluri ale Prutului politica, implicarea civică, sursele de informare, dar și rolul tinerilor în societate? În ce direcție ar trebui să se miște lucrurile, în opinia noii generații, și cum ar trebui să fie viitorul României și a Republicii Moldova, în așa fel încât tinerii să vrea să rămână acasă?
Sunt aspecte pe care le-am discutat în studioul Europei Libere cu câțiva tineri din România și Republica Moldova. Idea am preluat-o de la echipa Forum Apulum din România, care a realizat proiectul „Ceilalți” – o serie de podcasturi în opt orașe din România și două din Republica Moldova – la Chişinău și Cahul. Sezonul al doilea al podcast-ului „Ceilalți” a debutat pe 30 noiembrie 2021. Puteți găsi primele două episoade, din Alba Iulia și Mediaș, AICI. Proiectul este realizat cu sprijinul Black Sea Trust for Regional Cooperation.
Florin Râșteiu este moderatorul podcastului și cel care a stat față în față cu tinerii. L-am întrebat care e direcția în care privesc aceștia și cum își văd viitorul.
„Clar spre Vest, clar spre Vest. Cumva, ce am înțeles din discuția cu ei e că succesul e evaluat în funcție dacă pleci în Vest sau rămâi în Republica Moldova, lucru care nu-i atât de diferit față de România. Și de la noi se pleacă, și din Moldova se pleacă, acesta-i unul dintre punctele comune pe care le-am văzut la tinerii și din orașele românești, dar și din cele moldovenești. Și e clar, majoritatea pleacă în țări dezvoltate cumva pentru a avea un viitor mai bun, însă am întâlnit și tineri care vor să rămână aici și vor să schimbe lucrurile. Și speranța asta am simțit-o transpusă într-un viitor al Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, spune Florin Râșteiu.
Printre tinerii care au rămas în Republica Moldova sunt și Irina Bogdan și Ion Bulgac, pe care i-am avut miercuri invitați în studioul Europei Libere. Iată cum își explică ei opțiunea:
Ion Bulgac: „Pentru mine, cumva, a fost o alegere evidentă. Alegerea pe care o au majoritatea tinerilor din Republica Moldova este fie să încerci să construiești ceva aici, să ai sentimentul acesta de creator și de om care poate să facă lucruri de la zero sau să le repare pe cele care nu funcționează bine sau, cumva, poziția de om de rând dintr-o societate din Vest. Și pentru mine, comparând una cu alta, răspunsul a fost evident. Pentru că așa cred că pot să valorific mai bine potențialul pe care îl am.”
Irina Bogdan: „În ultimul an de liceu eram sigură că voi pleca. Dar când a intervenit pandemia și au intervenit toate restricțiile de circulație, să pleci a fost mult mai greu. În plus, eu știam cu siguranță că voi merge la facultatea de drept și nu știu cât de practic ar fi fost să fac dreptul din afara Republicii Moldova și cât de ușor mi-ar fi să mă reintegrez apoi.”
Florin Râșteiu: Cum au primit oamenii din jurul vostru – părinții, familia, colegii, prietenii – rămânerea voastră aici, deși trendul era în cu totul altă parte?
Nu m-ar fi încălzit un salariu de 5000 de euro în Germania, știind că seara pe Skype mă uit la mama cum îmbătrânește…Ion Bulgac
Irina Bogdan: „Oamenii din jurul meu au vrut să plec din Republica Moldova, dar până la urmă s-au bucurat că am rămas. Am descoperit multe oportunități care erau aici, în Republica Moldova. Ar fi bine ca mai mulți tineri să rămână acasă, dar e foarte greu, pentru că e nevoie de un efort foarte mare pentru a reuși aici.”
Ion Bulgac: „Pentru mine, unul dintre lucrurile care mă face mai fericit este să știu că sunt aproape de oamenii care mi-s dragi. Adică, de exemplu, pe mine nu m-ar fi încălzit un salariu de 5000 de euro în calitate de jurist în Germania, știind că eu seara pornesc Skype-ul și mă uit la mama cum îmbătrânește. Pe mine asta m-ar fi făcut mai puțin fericit.
Din perspectiva prietenilor, ei majoritatea plecau, și noi eram într-o permanentă dezbatere.
Sunt oameni pentru care eu mă bucur extrem de mult că au plecat și eu îi văd cum și-au găsit locul acolo, și eu îi văd că ei într-adevăr își valorifică potențialul, învață la universități foarte bune și a fost o decizie extrem de bună pentru ei să plece. Și sunt oameni la care mă uit și nu înțeleg pentru ce au plecat și ce caută omul ăla acolo – el nu se simte în apele lui, el nu e fericit, el nu-și găsește liniștea și pacea interioară.”
Sunt lucruri bune în Republica Moldova și am fi orbi să nu vedem că ele se întâmplă…Irina Bogdan
Florin Râșteiu: Vreau să vorbim un pic și despre lucruri bune. Irina, ce îți place la ce se întâmplă în Republica Moldova?
Irina Bogdan: „Sunt lucruri bune în Republica Moldova și am fi orbi să nu vedem că ele se întâmplă. Republica Moldova este plină de potențial și oameni care merg la universități – să pornim de la asta, și de oameni care cred că vor putea face ceva, până la urmă. Unii se dezamăgesc, unii își iau bagajele și pleacă peste hotare, iar unii rămân în Moldova și continuă disperați și se bucură pentru fiecare mică victorie pe care o au aici.”
Ion Bulgac: „Eu mă simt fericit și împlinit în Republica Moldova. Avem multe oportunități în studii și afaceri, avem muzică bună, avem teatre, avem fete frumoase! Deci, cumva atitudinea asta pesimistă față de Republica Moldova nu mi se pare rezonabilă. Cel puțin nu pentru mine, pentru că eu mă simt ok aici, acasă. Și sunt acasă, și mama face zeamă gustoasă – sunt lucruri pe care oamenii adesea nu le văd ca pe lucruri importante, dar ele, până la urmă, condiționează fericirea fiecărei persoane.
Dar chiar și voi, românii, ascultați Carla’s Dreams și Irina Rimeș și The Motans! Avem cultură, sunt oameni frumoși, sunt oameni interesanți – este vorba doar despre cum îți construiești tu viața în Republica Moldova.
Este doar un fragment din discuția pe care am avut-o în studioul Europei Libere cu Irina Bogdan și Ion Bulgac doi tineri, studenți la Drept, din Chişinău, și cu Florin Râșteiu, din Alba Iulia, moderatorul podcastului Ceilalți2.0. Am mai discutat și despre schimbările care ar fi necesare în societate și sistemul educațional, despre Unire, despre implicarea în politică și despre viitor. Căutați înregistrarea discuției noastre pe pagina de Facebook a Europei Libere.
