Modificările recente aduse legislației electorale și celei despre partidele politice le obligă pe acestea să întreprindă o serie de acțiuni noi, cum ar fi raportarea periodică a numărului de membri, dacă vor să participe la alegeri.
Autoritățile spun că sunt măsuri care au scopul să prevină corupția electorală și traseismul. Dar unele partide au fost luate prin surprindere, așa încât doar o parte din cele 66 de formațiuni înregistrate oficial pot participa în cursa electorală.
„CEC a anunțat că doar puțin peste o treime dintre partide îndeplinesc condițiile”, observă analistul Igor Boțan.
PAS - primul la CEC și primul pe buletinul de vot
De la începutul perioadei de înregistrare, pe 20 iulie, doar Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare, a depus lista cu 101 candidați la CEC (chiar în prima zi), a fost înregistrat și a obținut oficial primul loc pe buletinul de vot, pe 27 iulie.
A doua formațiune care a depus actele în aceeași zi cu PAS, Democrația Acasă, s-a văzut nevoită să revină cu un nou dosar, după ce primul a fost respins de membrii CEC pe motiv că era incomplet. De exemplu, Democrația Acasă nu a îndeplinit o condiție simplă ca atașarea copiilor buletinelor de identitate ale unor candidați.
Mai complicat a fost să-i aducă la CEC pe toți cei 51 de candidați de pe lista sa, care au obligația, conforma prevederilor legislative noi, să se prezinte în persoană pentru a-și da consimțământul să candideze. Democrația Acasă a spus că unii locuiesc în străinătate, iar această prevedere poate explica și întârzierile altor partide.
Andrei Curăraru, analist politic al comunității WatchDog.md, este de părere că partidele sunt prudente în această campanie.
Ele „vor să evite precedentul Democrația Acasă”, care „arată foarte rău pentru un partid bine stabilit”, a spus Curăraru.
O chestiune delicată - listele de candidați
Alte aspecte tehnice, cum ar fi alegerea siglei și denumirii oficiale în cazul unor blocuri, de rând cu alcătuirea programului electoral, complică și ele procesul.
Dar cea mai delicată este alcătuirea listelor de candidați - cine și pe ce loc de pe listă este plasat, având în vedere că cei de pe primele locuri au și șansele cele mai mari să devină deputați.
Analistul Curăraru se așteaptă și la surprize. El crede că pe listele unor partide ar putea să apară și „oameni ai lui Șor”, ceea ce ar ridica semne de întrebare privind intențiile unor formațiuni și ar îngreuna validarea listelor.
Cel mai recent au spus că vor participa la alegeri, Partidul Național Moldovenesc și Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, care au luat aceste decizii la congresele lor din 27 iulie. Dar nu este limpede cât de repede vor merge cu listele la CEC.
În cazul blocurilor formate de mai multe partide, negocierea listelor este și mai sensibilă.
Nici blocul Alternativa al primarului Chișinăului și partenerilor săi, nici blocul Împreună al Partidului Schimbării și Partidului Verde Ecologist, dar nici blocul anunțat de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev nu au mers cu listele la CEC (în cazul celui de-al doilea bloc, acesta nu are nici denumire).
În schimb, a crescut spectaculos numărul doritorilor să candideze ca independenți. Până pe 28 iulie, 12 persoane a cerut de la CEC liste de subscripție pentru a putea aduna semnături în sprijinul candidaturii lor.
Legea cere 2.000 de semnături de sprijin în cazul bărbaților și 1.000 în cazul femeilor.
Pentru Andrei Curăraru de la Watchdog, explicația este că intrarea în cursă le aduce vizibilitate datorită accesului la dezbateri la televiziuni sau radio. Pragul electoral pentru independenți este de 2% din voturi și niciunul nu l-a depășit niciodată, în niciun scrutin de până acum.
Dar Curăraru mai crede că unii independenți ar putea fi parte dintr-o strategie a partidelor pro-ruse, menită să deruteze alegătorii de dreapta.
Și pentru independenți, și pentru partide, și pentru blocuri electorale termenul limită de depunere a cererilor de înregistrare în cursă expiră pe 19 august.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
