Deputații europeni au adoptat cu o mare majoritate miercuri, 14 iunie, un proiect care oferă un cadru legal pentru reglementarea cercetării asupra inteligenței artificiale. Vicepreședinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a explicat pentru „BBC” urgența de a stabili „garanții” împotriva exceselor și riscurilor la care poate duce AI.
Inteligența artificială (IA) prezintă un risc mult „mai urgent” decât cel al dispariției umanității, invocat de unii din conceptorii săi, și anume cel al „discriminării”, spune Margrethe Vestager. Este necesar să se stabilească „garanții pentru a contracara riscurile majore ale acestei tehnologii”, explică pentru BBC, vicepreședinta Comisiei Europene, în timp ce Europa adoptă un proiect de reglementare a sectorului.
Miercuri, 14 iunie, Parlamentul European a adoptat în ședință plenară propunerea executivului european (Comisia UE) de reglementare a IA. Un prim pas decisiv pentru această nouă legislație, care a obținut 499 de voturi pentru, 28 împotrivă și 93 abțineri. Textul va fi apoi negociat cu fiecare stat membru, iar intrarea lui în vigoare „nu este așteptată înainte de 2025”, notează presa britanică.
Intrarea Suediei în NATO: Erdogan trage de timp
Cu o lună înainte de summitul NATO de la Vilnius, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a reafirmat miercuri că Suedia, candidată la intrarea în Alianța Atlantică, „nu a răspuns pe deplin preocupărilor noastre de securitate”, relatează Al-Jazeera. Ankara acuză Stockholm de laxitate față de militanții kurzi care s-au refugiat pe teritoriul său. „Suedia are așteptări, dar asta nu înseamnă că le vom îndeplini”, a avertizat el, în timp ce discuțiile dintre cele două țări continuă. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, afirmă însă că „au fost făcute progrese” și că încă speră „să se ajungă la un acord până la summitul” din 11 și 12 iulie.
Un procuror „Robocop” împotriva lui Trump
Le Monde are în această dimineață un portret al procurorului federal din SUA Jack Smith, cel care conduce ancheta împotriva lui Donald Trump.
Aflăm că este vorba de un om imperturbabil și sobru, care nu dă interviuri și este reputat inflexibil și incoruptibil.
În 2015, Jack Smith s-a mutat din motive familiale în Nashville (Tennessee), devenind atunci procuror federal.La sfârșitul anului 2017, el a părăsit temporar Statele Unite și a preluat funcția, foarte expusă public, de procuror șef pentru crime de război în Kosovo, pe lângă Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie de la Haga. El efectuase deja o trecere pe acolo la începutul carierei, în 2008. În această funcție extrem de delicată, Jack Smith a condus urmărirea penală împotriva fostului președinte kosovar Hashim Thaçi, unul dintre fondatorii Armatei de Eliberare din Kosovo. Judecat din luna aprilie încoace, Hashim Thaçi este suspectat de o sută de crime, dispariții forțate și torturi între martie 1998 și septembrie 1999, atrocități comise în principal împotriva sârbilor.
Cum se alege un procuror special?
- Jack Smith, procuror cu experiență în investigarea crimelor de război și în anchete publice privind cazuri de corupție, a fost ales în 2022 de ministrul american al Justiției, Merrick Garland.
- Merrick Garland, membru al administrației democrate, l-a însărcinat cu două anchete cu mare încărcătură politică, legate de fostul președinte Donald Trump: ancheta privind documentele secrete și cea legată de atacul din 6 ianuarie 2022 asupra Capitolului și eforturile de a anula alegerile din 2020.
- Fostul președinte Donald Trump ar putea fi contracandidatul republican al președintelui democrat Joe Biden în alegerile din 2024.
- Procurorii speciali sunt numiți în cazurile în care Ministerul Justiție se percepe în conflict de interese sau se consideră că este în interesul general să fie anchetat de o persoană din afara administrației.
- Potrivit Codului Regulamentelor Federale, un procuror special trebuie să aibă „o reputație solidă de integritate și imparțialitate”, precum și „cunoștințe aprofundate privind legislația penală și politicile Ministerului Justiției”.
(sursă: AP)
Jack Smith este căsătorit cu o regizoare de filme documentare, Katy Chevigny, autoare, în special, a unei anchete mult apreciate asupra finanțării opace a vieții politice de către marile grupuri private. Omul mai este și un sportiv desăvârșit, pasionat de triatlon încă de la începutul anilor 2000. Participă la competiții care necesita polivalență si rezistență și, în final, nu pare deloc genul care s-ar lăsa influențat de atacurile verbale ale lui Trump împotriva justiției care îl “persecută”.
Cum o scrie în Spania El Pais, Trump a promis că se va răzbuna pe Biden.”Am să numesc un procuror special ca să-l ancheteze“. Pentru asta, desigur, el ar trebui să câștige viitoarele alegeri.
De ce ne deranjează ideea de „terorism creștin”
Rămânând în zona terorismului și a atrocităților, săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné revine (doar în ediția pe hârtie) asupra cumplitului fapt divers recent din Franța, unde în urmă cu o săptămână, joi 8 iunie, în orășelul Annecy, un refugiat sirian a atacat cu cuțitul copiii dintr-un parc, înjunghiind patru dintre ei. Deși nici unul nu a murit, oroarea faptului rămâne, copiii fiind cu toții de vârstă preșcolară.
Refugiatul sirian, care refuză să comunice cu anchetatorii, este însă un creștin din Siria, care a strigat numele lui „Isus” în momentul atacului, ba chiar propriul său nume este Abdalmasih, care înseamnă în arabă „Sclavul lui Mesia”, sau: „Robul lui Isus”. Omul purta de altfel o cruce în momentul în care a comis odioasele fapte.
Le Canard enchaîné ironizează pe marginea piruetelor comentatorilor de dreapta sau extrema dreaptă din Franța care încearcă să minimizeze sau să ascundă acest fapt, insistând că ar fi vorba totuși de terorism islamic, de parcă ar exista un singur tip de terorism.
Le Canard analizează astfel declarațiile unor politicieni precum fostul candidat prezidențial de extrema dreaptă Eric Zemmour, care a spus că se îndoiește că acel sirian ar fi creștin.
Zemmour a spus că printre cei care cer azilul în Franța “unii pretind că sunt homosexuali, sau femei bătute, sau creștini din Orient. În felul ăsta sunt siguri că vor fi primiți.” Cum ironizează Le Canard: — «Nimic nu-l păcălește pe Zemmour, căci dacă în țările arabe ar exista femei bătute, homosexuali reprimați sau creștini martirizați, atunci am ști și noi…»
Cum mersul la sală nu folosește la nimic pentru slăbit
În sfârșit, tot Le Monde, la rubrica Știință, are un articol surprinzător despre cum oamenii de știință au descoperit că — în ciuda ideii aproape universal răspândite — mersul la sală nu arde mult mai multe calorii decât viața sedentară și că la mijloc, în cazul celor care slăbesc mai repede, intervine altceva.
Cercetătorii încă nu știu exact cum se întâmplă asta, dar bănuiesc în special implicarea unor fenomene inflamatorii, precum și energia cheltuită de organismul nostru pentru funcțiile de reproducere. Astfel, vânătorii-culegători și sportivii, bărbați sau femei, au mai puțini hormoni sexuali, precum testosteronul și estrogenul.
Desigur, beneficiile activității fizice în reducerea bolilor cronice și cardiovasculare, precum și a depresiei sunt bine stabilite, deși activitatea fizică extremă poate avea efecte negative. Așa că, înainte de vară, dacă nu slăbiți, mergeți mult pe jos pentru a fi sănătoși fizic și psihic.
