Ian Feldman a vorbit Europei Libere înainte de a fi audiat în parlament pe marginea unui raport de activitate, în care se spune între altele că, anul trecut, cele mai multe fapte de discriminare înregistrate și confirmate de Consiliul pentru Egalitate au avut loc după criteriul de limbă - 34% din total.
În procente, aceasta reprezintă o creștere semnificativă, de 10 la sută, față de anul precedent, dar în cifre reale este vorba de nouă cazuri în total.
Anul trecut, Consiliul pentru Egalitate a examinat 244 de plângeri, dar marea lor majoritate a fost declarată inadmisibilă, inclusiv pentru că „nu întruneau elementele constitutive ale discriminării”, iar fapte de discriminare au fost constatate în numai 27 de cazuri. După criteriul de limbă, cele mai multe acte de discriminare constatate se încadrează, în ordine, la criteriile orientare sexuală și gen/sex.
Cum poate fi explicată creșterea discriminării pe criteriul de limbă
Feldman a explicat că deciziile de constatare a discriminării în baza criteriilor de limbă au fost în top trei pe tot parcursul ultimului deceniu, încă de la crearea organismului pe care îl conduce, iar creșterea se poate datora faptului că „tot mai mulți oameni cunosc despre consiliul pentru egalitate și cunosc cum pot depune o plângere”.
După el, o altă explicație este însă aceea că „autoritățile sunt mai puțin diligente” în respectarea prevederilor legislației lingvistice.
În R. Moldova, potrivit legii privind minoritățile naționale, membrii acestor minorități au dreptul de a se adresa instituțiilor publice oral și în scris, în limba română sau rusă, și de a primi răspuns în limba în care au formulat adresarea.
„Autoritățile nu sunt atente la cerințele legii, atunci când trebuie să răspundă în limba adresării, de exemplu”, a spus Feldman Europei Libere, concluzionând: „acești doi factori a dus la un număr mai mare de petiții și respectiv de constatări”.
Exemple ale discriminării pe criterii lingvistice
În una din plângerile depuse anul trecut la Consiliul pentru Egalitate, petiționarul este un deținut, care spune că nu cunoaște limba română și că a cerut un interpret, care să-i traducă în limba rusă materialele unei percheziții în celulă. Însă directorul penitenciarului a refuzat să-i pună la dispoziție traducătorul.
La audieri în Consiliului pentru Egalitate, directorul penitenciarului a spus că nu are în statele de personal funcția de traducător sau interpret, iar din motive obiective (lipsa de finanțare) nu-și permite contractarea serviciilor menționate.
În acest caz, Consiliul a decis că faptele constatate reprezintă un act de discriminare directă a persoanei deținute, pe criteriul de limbă, în exercitarea dreptului la apărare, iar decizia face trimitere și la reglementări ONU.
Pentru prevenirea unor situații similare în viitor, Consiliul a recomandat administrației penitenciarului „să asigure posibilități de traducere a documentelor în limba pe care o înțeleg condamnații”. Directorul penitenciarului urmează să informeze Consiliul despre măsurile întreprinse sau planificate pentru a pune recomandarea în aplicare.
Acesta este numai un exemplu din 9 cereri în care Consiliul pentru Egalitate a constatat, în 2023, fapte de discriminare pe criteriu lingvistic.
Alte domenii și criterii ale discriminării în 2023
Justiția este unul din principalele domenii în care au fost depistate anul trecut acte de discriminare, inclusiv după criteriul de limbă. Alte domenii de frunte sunt „accesul la bunuri și servicii disponibile publicului”, „câmpul muncii”, „lezarea demnității umane”.
Printre criteriile de discriminare în 2023, după cel de limbă, urmează criteriul orientării sexuale (14% din totalul de cazuri) și cel al genului/sexului/maternității (10%, incluzând discriminarea mamelor cu copii mici).
Creat în anul 2012 , Consiliul pentru Egalitate este un organism independent care veghează împotriva discriminării pe numeroase criterii, de la limbă și orientare sexuală, la vârstă sau stare de sănătate. Pe baza plângerilor primite, Consiliul poate constata dacă au loc acte de discriminare și poate face recomandări pentru remedierea situației, dar are puteri limitate. Astfel, victimele discriminării, pe lângă cererea depusă la Consiliul pentru Egalitate, trebuie să se adreseze și în instanță pentru a-și face dreptate.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
