În 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 68 de hotărâri în cauze vizând justiția din Republica Moldova, mai mult decât dublu față de anul precedent. O analiză a dosarelor moldovenești la CEDO, prezentată de experții Centrului de Resurse Juridice arată că nouă din zece cereri depuse de cetățeni moldoveni la Înalta Curte de la Strasbourg au șanse mari să obțină câștig de cauză. Despre cele mai frecvente încălcări, care au costat statul moldovean peste două milioane 600.000 de euro în 2021.
În cele mai multe dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 16 din cele 68, statul moldovean a fost condamnat pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil. Alte violări se referă la neexecutarea într-un termen rezonabil a hotărârilor judecătorești și cauze în care deciziile magistraților au fost insuficient motivate.
Unul din dosarele pe care l-au evidențiat experții este cel al activistului Anatol Mătăsaru, care în ianuarie 2016, a instalat o toaletă în fața Procuraturii Generale și a încercat să dea o impresie falsă că o folosește, protestând astfel față de presupuse acte de corupție mușamalizate de procurori. Activistul a fost reținut pentru huliganism, fiind privat de libertate pentru o perioadă mai mare decât cea prevăzută de legislație, de 72 de ore. În acest caz, CEDO a constat încălcarea dreptului la libera exprimare, la libertate și siguranță, cu mențiunea că tratamentul care i-a fost aplicat reclamantului poate să descurajeze și alte persoane să se folosească de acest drept.
Juristul Centrului de Resurse Juridice, Daniel Goinic atrage atenția că mare parte din dosarele pierdute la CEDO demonstrează practici păguboase din justiția moldovenească:
„Atât Curtea Europeană cât și Consiliul Europei în circa 90 la sută din toate problemele și hotărârile contra Republicii Moldova au găsit că nu atât legislația este problema cea mai mare, dar practica defectuoasă de implementare a acestei legislații. Iată aici trebuie să lucrăm, anume pe practicile administrative și practicile de aplicare a legii de către procurori și judecători.”
O altă cauză importantă în viziunea experților, este dosarul Talambuța și Iașcinina împotriva Republicii Moldova, în care s-a constatat neacordarea asistenței medicale adecvate deținuților care suferă de boli cronice. Curtea Europeană a drepturilor omului a subliniat că sistemul medical din penitenciarele moldovenești nu a acționat corespunzător pentru a asigura dreptul la sănătate. De altfel, pentru condițiile de detenție degradante din penitenciare, Republica Moldova și-a atras cu regularitate condamnări și încă există temeiuri pentru eventuale dosare pierdute, susține Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice. Argumentul lui este următorul- în cel mai mare penitenciar din Moldova, nr. 13 din capitală, persoanele sunt deținute în condiții rele.
La modul ideal, urmare a dosarelor de condamnare a Moldovei la CEDO, calitatea actului de justiție ar fi trebuit să se îmbunătățească, lucru care nu s-a întâmplat deocamdată, notează Vladislav Gribincea. El optează pentru un sistem de monitorizare a hotărârilor care să implice și neadmiterea unor încălcări similare:
„Sistemul de justiție, ca și oricare alt sistem, se va schimba mai greu, dacă el nu va fi presat să se schimbe, presat în sens bun. Și credem noi, o soluție bună ar fi să existe un sistem național destul de clar de monitorizare a ceea ce se întâmplă urmare a hotărârii Curții Europene. O hotărâre a Curții Europene înseamnă două lucruri, primul este că reclamantul concret trebuie să-și obțină compensațiile și al doilea lucru este că statul nu mai trebuie să admită pe viitor violări similare...”
În 2021, moldovenii au depus plângeri de trei ori mai des decât media europeană, lucru care arată, în opinia experților, încrederea scăzută în justiția moldovenească. Potrivit experților, în condițiile în care multele condamnări ale Moldovei nu au schimbat esențial starea de lucruri, ar trebui revăzut mecanismul de tragere la răspundere disciplinară și nu doar, a procurorilor și judecătorilor care, cu bună știință au admis încălcări.
