„Este exclus să schimbăm statutul de neutralitate. Aderarea la un bloc militar va distruge R. Moldova, noi suntem împotriva la a lichida Moldova ca stat sau moldovenii ca națiune”, a declarat Tarlev pe 2 aprilie, la o conferință de presă de prezentare a partidului.
Tarlev, care a fost prim-ministru mai bine de 7 ani pe timpul guvernării comuniștilor, conduce acum un partid creat în 2022, la Comrat, „Bugeacul Nostru”, care și-a schimbat recent denumirea în Partidul „Viitorul Moldovei”.
Fostul premier a explicat, anterior, că înregistrarea unui nou partid e o procedură mai complicată, iar juriștii i-au sugerat „un rebranding pentru un alt partid”.
Partidul „Viitorul Moldovei” a fost înregistrat oficial, iar Tarlev susține că acesta ar avea deja câteva mii de cereri de aderare.
Un partid nou cu fețe vechi
Tarlev a fost ales președinte de partid la congresul din 9 februarie, când „Bugeacul Nostru” și-a schimbat denumirea în „Viitorul Moldovei”.
Fostul bașcan interimar și prim-viceguvernator al autonomiei găgăuze, Valeri Ianioglo, i-a cedat șefia partidului lui Tarlev, spunând că „pentru a participa în procese politice în Moldova, are importanță încă un aspect - naționalitatea liderului”.
În vârstă de 65 de ani, Ianioglo este absolvent al Școlii speciale a KGB din URSS (de la Minsk) și al Institutul Politehnic din Chişinău, potrivit datelor biografice, prezentate în 2015. Politicianul găgăuz și-a început cariera în organele KGB din RSS Moldovenească și R. Moldova, ocupând ulterior funcții de conducere în Găgăuzia.
La rândul său, fostul premier Tarlev care anunțase în 2009 că se retrage din politică, și-a explicat revenirea prin faptul că nu poate rămâne indiferent „văzând cum economia națională se ruinează și mergem spre dispariția țării”.
...Noi trebuie să fim stăpâni la noi acasă
În discursul său de la congres, Tarlev a spus că părinții l-au învățat că „limba e moldovenească, iar patria e Moldova” și că nu-și dorește să devină „sclavul cuiva”.
„Eu nu vreau să vină un burduhos de undeva să mă învețe cum să-mi iubesc soția, cum să-mi duc gospodăria și cum să-mi educ copiii. Noi trebuie să fim stăpâni la noi acasă”, a adăugat el.
Printre prioritățile partidului, Tarlev a enumerat dezvoltarea economiei naționale, grija față de toate grupurile de cetățeni și neutralitatea Republicii Moldova.
„Noi nu avem ce căuta într-un bloc militar sau altul, că avem destule probleme în țară... Nu ne vom arunca în geopolitică, noi vom fi prieteni și vom trăi bine cu toate țările lumii”, a spus fostul premier.
De la „Bucuria”, la Guvern și până la ordinul de la Putin
Tarlev a venit la Guvern în 2001 de la conducerea fabricii de bomboane „Bucuria”, dar nu a intrat în Partidul Comuniștilor. A fost prim-ministru până în 2008, conducând guvernul moldovean inclusiv atunci când Rusia a introdus primele embargouri ruse la importurile de vin din Moldova, în martie 2006, după ce puterea de la Chișinău, în frunte cu președintele comunist Vladimir Voronin, a declarat integrarea europeană drept prioritate.
Presa timpului a criticat activitatea lui Tarlev, numindu-l „premierul de buzunar al lui Voronin”. Într-un interviu din 2011, el nega că i-a fost dirijată activitatea, susținând că doar era „monitorizat de majoritatea parlamentară, care trebuia să aprobe politicile economice şi sociale ale guvernului”.
În 2008, anul în care părăsea fotoliul de premier, Tarlev indicase în declarația sa de avere că deține o casă de locuit, patru loturi de pământ, o vilă şi un automobil, precum și acțiuni la SA „Bucuria”.
Tot în 2008, după demisie, Tarlev a aderat la partidul Uniunea Centristă din Moldova, unde a rămas până în 2009, când a anunțat că se retrage din politică.
În 2012, însă, lansa alături de fostul deputat comunist Vadim Mișin partidul „Renaștere” (acum afiliat oligarhului fugar Ilan Șor), fiind numit co-președinte. Noul partid intenționa „să apere statalitatea R. Moldova” și să contribuie la „renaşterea culturii şi economiei ţării”.
În 2010, Tarlev a fost ales președinte al Congresului Naţional al Industriaşilor şi Antreprenorilor din Moldova, la ședința de constituire a acestuia. Congresul își propunea să contribuie la „stabilizarea economiei R. Moldova”.
În calitate de președinte al acestuia, Tarlev a fost decorat, în august 2016, de către președintele rus Vladimir Putin cu Ordinul Prieteniei pentru un „aport mare la dezvoltarea colaborării economice, umanitare și de afaceri cu Federația Rusă”.
De asemenea, ex-premierul și-a anunțat intenția de a candida independent la șefia statului în alegerile din octombrie 2016, dar cererea de înregistrare i-a fost respinsă de către Comisia Electorală Centrală, pe motiv că „nu au fost întrunite cerințele minime stabilite de lege”.
