„Legea privind combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale și a aspectelor conexe acestuia”, care este, de fapt, un pachet de legi, a fost examinată și votată de Parlament de patru ori. În prima lectură, a fost adoptată în decembrie 2024, iar în următoarele două – în primăvara anului 2025. Asta pentru că proiectele de legi complexe se dezbat în trei lecturi.
Pe 13 iunie, la solicitarea președintei Maia Sandu, Parlamentul a reexaminat două aspecte ce țineau de comunicațiile electronice. În aceeași zi, șefa statului a promulgat legea, iar a doua zi textul a fost publicat în Monitorul Oficial și, astfel, a intrat în vigoare.
Varianta finală prevede că procurorii trebuie să investigheze cazurile de corupție electorală în cel mult șase luni, dar termenul ar putea fi prelungit cu informarea procurorului general. Inițial, deputații propuneau ca ancheta să dureze cel mult patru luni, însă Ministerul Justiției a spus că e un termen prea scurt.
În prima instanță, dosarele care vizează corupția electorală ar trebui să fie examinate în cel mult patru luni, iar la apel – în cel mult două luni. În ambele cazuri, termenul poate fi prelungit printr-o încheiere motivată.
Ca să grăbească procesul, judecătorii trebuie să fixeze ședințele pe acest tip de dosare în zile consecutive sau apropiate. Dacă instanța a planificat deja să examineze în acea perioadă alte cauze, ea urmează să le amâne.
Pedepse mai aspre pentru corupția electorală
De asemenea, au fost înăsprite sancțiunile pentru corupția electorală. De exemplu, pentru cumpărarea votului, pedeapsa minimă cu închisoarea a crescut de la 1 an la 2 ani, iar maximă – de la 5 la 6 ani. Amenda a rămas neschimbată: de la 37.500 până la 57.000 de lei.
Au fost introduse și pedepse noi. Cea mai mare este de la 7 la 15 ani de închisoare, cu amendă de la 92.600 până la 117.500 de lei, pentru coruperea electorală săvârșită în interesul unui grup criminal organizat.
Deputații au adăugat și o circumstanță agravantă pentru finanțare ilegală a partidelor. Dacă această infracțiune a fost săvârșită în interesul unui grup criminal organizat sau de o persoană care „trebuia să cunoască” că banii provin de la un stat străin, pedeapsa minimă crește de la 3 la 7 ani de închisoare și cea maximă – de la 6 la 15 ani.
Participarea contra unor onorarii la proteste care încalcă ordinea publică sau sunt organizate ca publicitate politică se pedepsește contravențional, cu o amendă de până la 7.500 de lei, în cazul persoanelor fizice, și de până la 25.000 de lei, al persoanelor cu funcții de răspundere.
Caritatea nu va fi folosită ca instrument de PR politic
Competitorii electorali nu vor mai putea să utilizeze acțiunile de caritate în scopuri de promovare politică. Mai exact, persoanele care ocupă funcții de conducere în partidele politice „nu au dreptul să informeze publicul despre activitățile filantropice și de sponsorizare desfășurate”. Nici beneficiarii acestor acțiuni „nu au dreptul să informeze publicul” despre activitățile de binefacere ale politicienilor.
O altă modificare la legea „cu privire la filantropie și sponsorizare” obligă politicienii să publice, până la 31 martie, pe paginile web ale partidelor politice din care fac parte, un raport privind actele de caritate pe care le-au făcut timp de un an.
Pentru distribuirea publicității politice despre activitățile de filantropie sau sponsorizare, persoanele cu funcții de răspundere riscă amenzi de până la 12.000 de lei, iar persoanele juridice – până 15.000 de lei.
Vor primi amenzi și reprezentanții organizațiilor necomerciale, sindicatelor, patronatelor și cultelor religioase care fac agitație electorală, inclusiv în lăcașele de cult – până la 7.000 de lei, pentru persoane fizice, și până la 40.000 de lei, pentru cele juridice.
După alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea R. Moldova la UE, din toamna anului 2024, autoritățile au declarat că s-au ciocnit cu un val fără precedent de corupție electorală.
Președinta Maia Sandu a calificat drept „un eșec total” activitatea Procuraturii Anticorupție și a cerut Guvernului și Parlamentului să găsească o soluție pentru a combate fenomenul, ca să nu se repete la scrutinul din acest an.
Între timp, mii de oameni au fost amendați pentru că au primit bani pentru votul lor. Banii ar fi venit, prin intermediul organizației criminale conduse de oligarhul fugar Ilan Șor, din Federația Rusă, pentru a influența rezultatul alegerilor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
