Diana Guja avea 40 de ani când a început să simtă pe propria piele simptomele perimenopauzei. Totul a început cu insomniile. „Timp de doi ani, practic, nu am dormit bine”, își amintește ea, care a încercat zeci de metode pentru a-și restabili somnul, dar fără succes.
Ca multe alte femei, Diana nu știa că insomniile cronice pot fi un prim semn al perimenopauzei, adesea însoțite de bufeuri de căldură și cicluri menstruale neregulate.
Menopauza este o etapă din viața unei femei în care menstruația se oprește definitiv, iar ea nu mai poate rămâne însărcinată. Nu este o maladie, ci o parte naturală a procesului de îmbătrânire a corpului feminin. Menopauza este precedată de o perioadă de tranziție, numită perimenopauză, care durează în medie patru ani.
La 42 de ani, simptomele au devenit mai evidente. „Aveam bufeuri în timpul zilei care, pur și simplu, mă dădeau peste cap. Apoi mi-a dispărut ciclul aproape 70 de zile”.
Simptomul care a alertat-o pe Diana a fost dispariția menstruației, care a și determinat-o să consulte un ginecolog. Atunci a făcut o serie de teste și cam atât. Subiectele „premenopauzei” sau „menopauzei” nu au fost discutate.
Câteva luni mai târziu, Diana s-a confruntat cu o oboseală extremă. „Era o durere fizică. Mă dureau oasele și articulațiile, nu aveam putere să merg”. Tot atunci a început să adauge în greutate, deși nu și-a schimbat nici dieta, nici stilul de viață activ.
Una peste alta, au apărut stările depresive și dificultăți de concentrare. Brusc, Diana și-a dat seama că „nu mai are agerimea de altădată, iar în cap e un terci”.
Ce se întâmplă în corpul femeii în perimenopauză?
Stările experimentate de Diana sunt specifice pentru perimenopauză. Acestea sunt cauzate de scăderea nivelului de estrogen, hormon produs în principal de ovare, care influențează nu doar reproducerea, ci și funcționarea creierului. Neurologa Liza Mosconi, autoarea cărții „Menopauza creierului”, explică faptul că „atunci când estrogenul scade, neuronii încep să încetinească și să îmbătrânească mai repede”.
Astfel, scăderea estrogenului duce la disfuncții neuronale, provocând bufeuri de căldură, stări depresive, dificultăți de concentrare și insomnii.
De asemenea, femeile se confruntă cu sângerări mai abundente sau mai scăzute decât de obicei, iar intervalul dintre cicluri devine mai lung (în medie, două luni).
Aceste simptome pot fi prevenite sau ameliorate cu ajutorul terapiei de substituție hormonală. Totuși, în R. Moldova, aceasta rămâne un subiect tabu, după cum afirmă medicii cu care a discutat Europa Liberă.
„Avem încă această mentalitate post-sovietică, conform căreia femeia aflată în premenopauză sau menopauză ar trebui să accepte schimbările prin care trece, pentru că sunt considerate firești. Se pune mai mult accent pe sănătatea femeilor tinere, dar nu și pe provocările femeilor de peste 40 de ani”, explică ginecologul-obstetrician Victoria Voloceai.
Medicul explică faptul că, pe de o parte, femeile sunt adesea dezinformate. „Multe paciente refuză tratamentul hormonal de substituție din teama că acesta ar putea provoca tumori canceroase.”
Pe de altă parte, „nici medicii nu oferă suficiente informații despre beneficii”, recunoaște Voloceai.
Medicul ginecolog-endocrinolog Elena Burlacu subliniază că riscul de cancer din cauza terapiei de substituție hormonală este un mit depășit.
„În trecut, se utilizau doze mari de hormoni, iar medicina nu dispunea de studii pe termen lung. Acum, dozele sunt altele și terapia este inofensivă. Ea este administrată doar după efectuarea unor teste de sânge și ecografii”, explică ea.
Cum s-a schimbat viața Dianei după terapie
După mai bine de doi ani de simptome, Diana a decis să consulte din nou un medic, de data aceasta fiind mai bine informată. Știa despre terapia de substituție hormonală (THM), care poate ameliora multe dintre simptomele perimenopauzei și menopauzei.
„Am făcut niște teste ca să excludem alte probleme și care arătau că eram în perimenopauză. I-am propus medicului să facem terapie de substituție hormonală”, a povestit Diana.
Înainte de a începe propriu-zis terapia, Diana a mai făcut o serie de investigații: teste de sânge, o mamografie și ultrasonografii. Toate acestea au confirmat că era eligibilă pentru terapia de substituție hormonală, pe care o urmează deja de peste jumătate de an.
La trei ani de la primele simptome ale perimenopauzei și la jumătate de an de la începutul tratamentului, Diana spune că „viața ei s-a schimbat fundamental”.
„Aș scrie pe toate gardurile, ca toate femeile să vadă cât de importantă este această terapie. Pastilele pe care le iau costă 110 lei pe lună și te fac om”, spune Diana.
- Te-ar putea interesa și: Cartela medicală | Ce analize ar trebui să faceți anual
Terapia de substituție hormonală poate începe încă din perimenopauză, la primele simptome, și poate continua și în menopauză.
„S-a demonstrat că fracturile, hipertensiunea arterială și predispunerea către infarctul miocardic la femeile în postmenopauză sunt legate de neadministrarea la timp a terapiei hormonale de substituție”, explică medicul ginecolog-endocrinolog Elena Burlacu.
Și ghidul privind identificarea și managementul menopauzei confirmă că terapia de substituție hormonală reduce riscul de fracturi, gestionează bufeurile și transpirațiile nocturne și poate ameliora simptomele depresive și problemele de somn specifice menopauzei. Alte cercetări arată că aceasta reduce riscul de diabet cu 30%.
- Citește și: Ce știu femeile de la țară despre contracepție
Studiile au mai demonstrat că, dacă este începută în primii 10 ani după menopauză, terapia de substituție hormonală poate reduce la jumătate riscul de boli coronariene la femei.
„Unele paciente pot continua tratamentul chiar și după 60 de ani, dacă markerii oncologici și starea ultrasonografică a ovarelor sunt favorabile. În acest caz, tratamentul poate continua, iar odată la trei luni chemăm pacienta la cabinet pentru a-l revizui”, adaugă Burlacu.
Un sondaj din 2020, realizat pe un eșantion de 384 de femei din R. Moldova aflate în perimenopauză și menopauză (40-60 de ani), a arătat că peste 30% dintre ele nu au consultat medicul când au avut simptomele menopauzei, în timp ce aproape 29% au apelat la un specialist.
Jumătate dintre respondente (56,8%) au spus că ar urma un tratament de substituție hormonală dacă acesta ar fi gratuit, 39,8% l-ar refuza, iar doar 2,9% urmează tratamentul.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
