Președintele Cehiei, Petr Pavel, fost militar de carieră și fost șef al Comitetului Militar al NATO, a sugerat chiar a două zi după incidentul din Estonia că avioanele rusești trebuie doborâte.
Estonia spune că, pe 19 septembrie, trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat fără permisiune în spațiul său aerian și au rămas acolo timp de 12 minute, oficial NATO spunând că incursiunea a avut scopul să testeze „pregătirea și hotărârea” Alianței.
Rusia „testase” ceva mai devreme reacția NATO în Polonia, unde pe 10 septembrie au pătruns aproximativ 20 de drone rusești. Acolo, unele drone au fost doborâte de aviația poloneză și NATO.
În Estonia, avioanele rusești au fost forțate să se retragă de avioane suedeze, finlandeze și italiene, Italia fiind responsabilă în prezent, împreună cu Spania și Ungaria, de misiunea NATO de poliție aeriană în regiunea baltică.
Oficiali NATO au spus Europei Libere că este mult mai ușor să primești aprobare pentru a doborî o dronă, mai ales dacă se îndreaptă spre obiective importante de infrastructură, decât un avion cu pilot.
Dar cele două incidente plus incursiunea unei drone rusești în România au pus NATO în situația de a căuta un răspuns mai potrivit.
Care sunt regulile de intrare în luptă?
NATO este o alianță defensivă formată din 32 de state suverane, așa încât, în practică, fiecare stat decide cum își apără teritoriul și spațiul aerian. Abordarea standard este „prudență”, adică nu se trage imediat.
Situația este însă diferită în cazul misiunilor sub umbrela NATO, cum sunt cele opt grupuri de luptă de pe flancul estic sau misiunea de poliția aeriană din țările baltice, activă din 2004.
În aceste de cazuri, regulile de intrare în luptă sunt stabilite de Consiliul Nord-Atlantic și puse în aplicare de Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), în prezent generalul american Alexus G. Grynkewich. Iar aceste reguli rămân confidențiale.
Faptul că NATO deține puține resurse proprii, cele mai multe fiindu-i puse la dispoziție de țările membre, dar cu „condiții naționale”, complică lucrurile. De pildă, dacă avioane italiene ar fi chemate să doboare drone rusești deasupra Poloniei în cadrul operațiunii Santinela Estică, aprobarea finală ar trebui să vină de la Roma.
Pragul de toleranță înainte de a deschide focul împotriva avioanelor rusești cu pilot este foarte ridicat. Oficialii NATO au precizat pentru Europa Liberă că cele trei MiG-uri care au intrat în spațiul aerian estonian nu au reprezentat o amenințare directă, ci o provocare, și că escortarea lor afară a fost reacția corectă.
Totuși, această abordare este acum contestată public. Atât președintele ceh, cât și premierul polonez Donald Tusk sau ministrul apărării din Lituania, Dovile Sakaliene, au sugerat că ar putea deveni necesar ca avioane rusești să fie doborâte.
De ce a tras Turcia în 2015
Este invocat adesea exemplul Turciei, când a doborât un bombardier rusesc Suhoi-24M la granița cu Siria, în 2015. Avionul rusesc a încălcat în spațiul aerian turc preț de 17 secunde, după avertismente repetate. Turcia, membră a NATO, a tras și l-a distrus, iar pilotul a murit.
A fost o decizie unilaterală, luată de Ankara. Moscova a răspuns cu sancțiuni, dar după șase luni relațiile s-au dezghețat, președintele Recep Tayyip Erdogan exprimându-și regretul. NATO a sprijinit Turcia, dar a cerut prudență și i-a trimis mai multe avioane de avertizare și control AWACS.
Ca și Turcia atunci, Estonia a invocat acum articolul 4 al NATO, cerând consultări. Tallinnul va sublinia desigur că este a cincea încălcare de acest fel în 2025, că MIG-urile aveau transponderele oprite și nu au comunicat cu controlul aerian.
Un asemenea comportament devine tot mai obișnuit pentru zona Mării Baltice. Ce poate hotărî NATO?
Oficialii cu care a stat de vorbă Europa Liberă sub protecția anonimatului cred că unele țări aliate vor reitera că sunt gata, la nevoie, să doboare avioane rusești. Mai este posibilă schimbarea regulilor de comportament ale NATO: avioanele de interceptare se vor putea apropia mai mult de cele inamice pentru a le forța să părăsească spațiul aerian și vor putea fi trase focuri de avertizare.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
