La Bruxelles, ezitările Germaniei neliniștesc, titrează astăzi mare Le Monde în prima pagină.
În cadrul instituțiilor europene, toată lumea știe că Ungaria sau Polonia nu sunt întotdeauna parteneri de încredere. În repetate rânduri, Budapesta și Varșovia și-au încălcat angajamentele luate față de partenerii lor comunitari. Dar atunci când Berlinul își încalcă cuvântul, surpriza și trădarea capătă o dimensiune cu totul nouă.
Astfel, amintește Le Monde, Christian Lindner, ministrul german de finanțe (liberal, FDP), și-a exasperat omologii europeni reuniți la Bruxelles, marți, 14 martie, el cerând în numele Germaniei modificarea unui text privind următoarea reformă a Pactului de stabilitate și creștere al UE, care limitează deficitul și datoria publică la 3% și 60 % din produsul intern brut respectiv.
Toate astea se adaugă și la reticențele Germaniei în fața planului european de trecere progresivă totală spre vehiculele electrice, precum și la încetineala cu care Germania se arată gata să sprijine militar Ucraina.
«Un semnal negativ»
Mai ales, însă, Germania nu vrea ca disciplina bugetară să fie discutată colectiv. În realitate, cum o constată ceilalți membri ai UE, Germania își putea exprima reticența față de textul comun încă de săptămâna trecută, când propunerea a fost dezbătută între ambasadorii celor 27 de țări membre la Bruxelles. Schimbarea de ultima oră a atitudinii a fost cea care a șocat la Bruxelles. „UE se bazează pe lege și încredere între statele membre”, spune pentru Le Monde Sébastien Maillard, directorul Institutului Jacques-Delors, pentru care „acest tip de comportament trimite un semnal foarte contraproductiv și rău, acela că orice acord poate fi pus în discuție și amânat. Dacă Germania, țară fondatoare a UE, o face, de ce n-ar face-o și celelalte?» Adică țări precum Ungaria sau Polonia.
Criza demografică din Rusia îl face pe Putin și mai periculos
Cum o estimează, peste ocean, Washington Post, criza demografică din Rusia îl face pe Putin și mai periculos:
«Rusia se află într-o spirală demografică a morții. Pe termen lung, aceasta este o veste foarte proastă pentru Rusia. Dar pe termen scurt, este o veste proastă pentru vecinii Rusiei, deoarece Vladimir Putin ar putea căuta soluții militare pentru a para problemele demografice.»
Decesele au depășit sistematic nașterile aproape în fiecare an de la sfârșitul comunismului încoace. Populația Rusiei și-a atins vârful în 1993 la 148,6 milioane. La începutul anului 2022, populația era estimată la 145,6 milioane. Este o scădere de doar 2%, dar, prin comparație, populația SUA a crescut cu 33% din 1990 până în 2020.
Banca Mondială a calculat că speranța de viață în Rusia la naștere este de doar 71 de ani, comparat cu 77 de ani în Statele Unite. Diferența este și mai abruptă în cazul bărbaților: în Statele Unite ale Americii este de 75, iar în Rusia de 66. Vârsta medie a deceselor în Rusia este mai mică decât în Coreea de Nord, Siria sau Bangladesh. Rusia are a 11-a cea mai mare economie din lume, dar se află pe locul 96 în ceea ce privește speranța de viață.
Grevă informațională în Grecia
Grecii citesc astăzi numai știri vechi: cum o rezumă același Le Monde, scriind despre greva începută miercuri 15 martie, care a afectat sectorul audiovizual, majoritatea site-urilor de știri și presa scrisă, totul având loc în ajunul unei „greve generale” de 24 de ore, la apelul sindicatelor atât private cât și publice.
Furia grecilor nu scade în intensitate. Miercuri, 15 martie, în Grecia, n-au fost difuzate absolut deloc buletine de știri radio și televiziune, ca parte a unui protest larg împotriva accidentului de tren din 28 februarie, care a provocat cincizeci și șapte de morți.
Greva afectează întregul sector audiovizual, majoritatea site-urilor de informare şi presa scrisă. „Jurnaliştii îşi unesc vocile cu cele ale societăţii elene şi ale mişcării sindicale”, a anunţat Confederaţia Panhelenă a Editorilor (Poesy) într-o declarație.
Secretul mamei lui Leonardo da Vinci: era o sclavă venită din Caucaz
La Roma, La Repubblica face această revelație: Leonardo da Vinci a fost fiul unei sclave ajunse în Italia din Caucaz (“della Circassia”, termen generic, care nu înseamnă neapărat cercheză), urmând un traseu foarte complicat, cu opriri la Constantinopol, Veneția și în final Florența. Unde femeia a conceput „clandestin” geniul care avea să schimbe cursul artei și științei: Leonardo da Vinci.
La Florența a și fost ea eliberată: acest lucru fiind confirmat de un document, găsit aproape întâmplător în ultimii ani și apoi studiat de profesorul Carlo Vecce, document în care scrie în latină renascentistă: „filia Jacobi eius schlava sue serva de partibus Circassie”. Pe scurt, formularea indică faptul că această Caterina era originară din Circasia și fiica unui anume Iacob (în italiană Giacobbe/Jacopo/Giacomo).
Actul de eliberare a ei din sclavie este întocmit de Piero da Vinci, tatăl lui Leonardo și notar de profesie.
Unul dintre marii „italieni”, așadar, scrie La Repubblica, se dovedește a fi pe jumătate străin: născut dintr-o imigrantă ante litteram, simbol puternic al unei supuneri a femeii încă dureros de actuală.
