De ce credeți că apar situații în care statul finanțează proiecte costisitoare, dar nu verifică rezultatele și sunt risipiți banii publici? Click pentru a participa la un SONDAJ
În fiecare an, statul oferă primăriilor și organizațiilor neguvernamentale peste 100 de milioane de lei din Fondul Național de Mediu pentru diverse proiecte ecologice, cum ar fi curățarea râurilor mici sau a lacurilor locale, plantarea fâșiilor de protecție, lichidarea sau îngrădirea gunoiștilor. Banii provin, în principal, din bugetul de stat și sunt acordați sub formă de granturi, adică alocații nerambursabile, în urma unui apel de proiecte.
Un raport de audit pentru anii 2023-2024, realizat de Curtea de Conturi, descrie câteva cazuri în care banii din Fondul Național de Mediu s-au dus pe apa sâmbetei. Unul dintre acestea – documentat de Europa Liberă Moldova, viza lichidarea gunoiștii din satul Stețcani, din comuna Miclești, raionul Criuleni. După evacuarea deșeurilor, pe acel loc urmau să fie plantați 1.156 de copaci: arțari, stejari, salcâmi și tei.
Primar: „N-am știut că nu se vor prinde copacii”
La doi ani distanță, pădurea promisă nu există. Unii localnici ne-au spus că acolo s-au sădit doar câteva zeci de puieți, și nu peste o mie, așa cum e scris în proiect.
Primarul comunei Miclești, Iurie Buga, are o explicație. Într-o discuție la telefon cu reporterul Europei Libere, el a spus că pe locul acelei gunoiști s-a aflat, în perioada sovietică, un depozit de chimicale. „N-am știut că nu se vor prinde copacii. Am plantat și specia care se prinde cel mai ușor – salcâmul – și nici acela nu se prinde”, s-a justificat el.
Primar de Miclești de aproape 20 de ani, Iurie Buga a câștigat primul său mandat în 2007, din partea Partidului Liberal Democrat (PLDM), iar ultimul – în 2023, din partea actualului partid de guvernământ, Acțiune și Solidaritate (PAS).
Licitația organizată de Primăria Miclești pentru lichidarea gunoiștii neautorizate din Stețcani – în valoare de 1,43 de milioane de lei, a fost câștigată, în 2024, de S.R.L. Kedacons. Contractul inițial era de 1,29 milioane de lei, la care s-au adăugat ulterior 140.000 de lei pentru „lucrări neprevăzute”. Potrivit Curții de Conturi, nu există dovezi tehnice că acestea nu ar fi putut fi estimate la etapa de proiectare.
Conform devizului local, publicat de companie, cele mai multe cheltuieli – 473.000 de lei – au fost pentru „transportarea pământului, cu autobasculanta de 10 tone, la o distanță de 30 de km”. Din document, nu aflăm unde anume a fost dus gunoiul.
Îngrădirea terenului cu plasă de sârmă ar fi costat 157.000 de lei. Alte 20.000 de lei au fost prevăzute pentru instalarea unor porți metalice, care nu există în realitate.
Curtea de Conturi spune că terenul ar trebui reîmpădurit
Pentru plantarea celor 1.156 de copaci s-au alocat 131.100 de lei, adică 113 lei bucata. După doi ani, am găsit la fața locului câțiva salcâmi de până la un metru înălțime, iarbă cosită și gunoaie împrăștiate răzleț.
La rândul lor, auditorii de la Curtea de Conturi au concluzionat că „rata de prindere a fost joasă”, ceea ce a compromis rezultatul investiției. Drept urmare, „este necesară reîmpădurirea terenului, ceea ce implică costuri suplimentare”.
Kedacons și-a asumat o perioadă de garanție pentru lucrările executate de 60 de luni, adică cinci ani. L-am contactat pe administratorul companiei, Ion Drăguțanu, pentru a-l întreba de ce nu există o pădure pe locul gunoiștii lichidate și dacă vor fi plantați alți copaci, din contul firmei.
La telefon ne-a răspuns un bărbat, care s-a prezentat drept șoferul său și ne-a sugerat să trimitem întrebările în scris. Ceea ce am și făcut. Până la publicarea acestui articol, nu am primit un răspuns.
◉ SONDAJ
Fondul nu are un mecanism de monitorizare
Potrivit raportului Curții de Conturi, în perioada 2023-2024, din Fondul Național pentru Mediu au fost finanțate 1.272 de proiecte, în valoare totală de 132 de milioane de lei.
Instituția care gestionează aceste proiecte – Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului (ONIPM), aflată în subordinea Ministerului Mediului, spune că nu le monitorizează după finalizare și că beneficiarii ar trebui să răspundă de felul în care au fost realizate lucrările.
Aliona Buruiana, șefă de serviciu la ONIPM, a explicat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că instituția face uneori vizite în teren și rapoarte, dar are un număr mic de angajați și sute de proiecte în gestiune.
Potrivit ei, autoritățile lucrează acum la „un mecanism de monitorizare post-implementare” a proiectelor, care ar trebui să fie aprobat până în ianuarie 2027.
„Vom vedea care ar fi procedura, cine ar trebui să restituie banii, cine ar trebui să fie responsabil, dar, pe moment, este responsabil beneficiarul, Primăria – în cazul proiectului dat”, a spus Buruiana, referindu-se la gunoiștea de la Stețcani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te