Nerecunoscută la nivel internațional, regiunea transnistreană nu poate să-și cumpere singură gaze de pe piața liberă. Cel puțin din punct de vedere tehnic, Chișinăul îi poate asigura livrările, spun experții consultați de Europa Liberă, indicând două posibile rute de import.
Cum ar putea ajunge gazul peste Nistru?
Fostul ministrul al Energiei, Victor Parlicov, a spus Europei Libere că autoritățile de la Chișinău ar putea servi drept „intermediar” la achiziționarea gazelor pentru malul stâng al Nistrului, pentru că acolo nu există companii care să le poată procura de pe piața internațională.
După mai bine de trei decenii în care gazele naturale au ajuns în R. Moldova prin Ucraina, implicit și prin regiunea transnistreană, situația s-ar putea inversa. Tranzitarea Ucrainei nu va mai fi posibilă după 1 ianuarie 2025, când expiră acordul semnat între Moscova și Kiev, dar alte două rute rămân deschise.
Prima dintre ele este coridorul transbalcanic, care începe din Turcia, traversează Bulgaria, România, Ucraina și ajunge în R. Moldova, inclusiv la centrala electrică din regiunea transnistreană (MGRES).
Bulgaria a anunțat, pe 31 decembrie, că este pregătită să acorde asistență Republicii Moldova după sistarea livrărilor de de la Gazprom. Declarația a fost făcută de ministrul Energiei de la Sofia, Vladimir Malinov, care a reamintit că, acum o lună, R. Moldova și Bulgaria au semnat un acord privind „răspunsul la criză”.
„Suntem pregătiți să îi sprijinim, oferindu-le acces la gaz natural lichefiat, precum şi prin intermediul furnizorului public Bulgargas, în momentul în care vor solicita această asistență”, a spus Malinov la radioul național bulgar.
A doua rută intră în R. Moldova tot prin România. Este vorba despre gazoductul Iași - Chișinău, care, la fel, poate alimenta întreaga regiune transnistreană.
Banii rămân marea întrebare
Parlicov susține că, în acest caz, un mare semn de întrebare este dacă așa-zisele autorități de la Tiraspol pot și vor să plătească un preț de piață pentru gazele naturale care vor veni de pe malul drept.
„Noi putem să facem asta pentru ei, dar cu condiția că ei achită. Având în vedere că ei nu au obișnuința de a plăti, sigur că noi am prefera ca să achite în avans”, susține fostul ministru.
Întrebat cum ar urma să aibă loc la modul practic aceste plăți, Parlicov spune că banii vor trebui să fie depozitați într-un cont, iar apoi să fie disponibili pentru compania care va achiziționa gazele.
Consumatorii din regiunea transnistreană achită acum un tarif infim, de 17 ori mai mic decât cel de pe malul drept, dar banii acumulați din plata facturilor nu merg la Gazprom sau la Moldovagaz, ci în bugetul regiunii separatiste.
Expertul în energie al comunității Watchdog, Eugen Muravschi, a spus Europei Libere că nu este clar cine din stânga Nistrului ar putea plăti pentru gazele naturale la prețul de piață, dar a presupus că doar companiile afiliate grupului Sheriff, controlate de oligarhul Victor Gușan, și-ar putea permite acest lucru.
„Probabil, aceste companii oligarhice ar avea resursele necesare pentru a acoperi, cel puțin pentru o iarnă, cheltuielile pentru malul stâng, inclusiv pentru consumatorii casnici, dar nu văd de ce ar face-o”, a spus Muravschi. El a adăugat că plata pentru gazele naturale pe piața internațională, se face, de regulă, în avans.
Autoritățile de la Chișinău au declarat, în repetate rânduri, că cetățenii din stânga Nistrului vor trebui să plătească același tarif ca și cei din partea dreaptă, dar nu au exclus posibilitatea ca aceștia să beneficieze de anumite compensații.
Vorbind la începutul lunii despre o posibilă criză umanitară în regiunea transnistreană, premierul Dorin Recean s-a referit și la faptul că populația de acolo nu poate plăti resursele energetice la prețul de piață.
Și președinta Maia Sandu, a declarat, pe 30 decembrie, după o întrevedere cu spicherul Igor Grosu și vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, că există o problemă privind capacitatea de plată a populației din stânga Nistrului, în condițiile în care, salariul mediu din regiune este cu 60% mai mic față de cel de pe malul drept.
Ce se întâmplă în regiune?
Săptămâna trecută, pretinsul ministru al economiei de la Tiraspol, Serghei Obolonik, a spus că Transnistria dispune de rezerve de cărbuni pentru acoperirea necesităților proprii de energie electrică și căldură timp de 50 de zile.
Potrivit lui, regiunea ar avea și o „mică rezervă” de gaze naturale în conducte, care va fi folosită pentru aprovizionarea blocurilor de locuit și a spitalelor. El nu a precizat pentru ce perioadă ar fi suficiente aceste rezerve. Estimările unor oficiali de la Ministerul Energiei de la Chișinău arată că ar fi vorba de circa 20 de zile.
- Te-ar putea interesa și: Tiraspolul ia măsuri pentru reducerea impactului crizei energetice și refuză ajutorul Chișinăului
Obolonic a mai spus că Transnistria ar avea nevoie de cca 100 de milioane de metri cubi de gaz pe lună pentru consumatorii casnici.
Vicepremeirul Serebrian a spus, într-un interviu pentru presa română, că autoritățile din stânga Nistrului nu vor putea menține situația sub control „mai mult de două-trei săptămâni”.
Experții cu care a stat de vorbă Europa Liberă spun că, cel mai probabil, scenariul Rusiei este să provoace această criză și să apară apoi ca o „salvatoare”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
