Chiar dacă gestul a fost spectaculos, aducând din nou Moldova pe prima pagină a presei internaționale, el nu este nicidecum primul de felul lui în Europa. O capitală cu mare experiență în expulzări de diplomați ruși și bătălii diplomatice de tot felul cu Moscova a devenit în ultimul deceniu Praga, care a „curățat” ambasada rusă printre primele din Europa.
Când R. Moldova a decis săptămâna aceasta să expulzeze diplomați ruși, ca răspuns la dezvăluiri despre presupusele lor activități de spionaj, Cehia ajunsese la o fază „avansată” a disputelor sale diplomatice cu Moscova. În formă acutizată, ele durează de aproape 10 ani, iar în ultima evoluție, Ministerul de Externe de la Praga a dat în judecată la 26 iulie statul rus pentru că nu plătește chirie pe zeci de imobile și terenuri primite spre folosință gratis pe vremea comunismului, deși acordurile respective au fost denunțate de autoritățile actuale.
E vorba de zeci de vile, cabane, blocuri de locuințe pe care funcționarii rușii nu le folosesc în scopuri diplomatice, ci comerciale, închiriindu-le altor ruși.
Procesul declanșat de cehi va avea loc la tribunalul municipal din Praga și este puțin probabil să poată obliga până la urmă Moscova să plătească cele 53 de milioane de coroane (cam 2,5 milioane euro) cerute.
El va încununa însă, pentru moment, o serie de dispute diplomatice care au făcut din Cehia una din țările europene cele mai detestate de Kremlin, la concurență cu Polonia sau țările baltice, și asta deja înaintea invadării Ucrainei. În primăvara lui 2022, când țările din UE și NATO oripilate de invazie alungau una după alta zeci de diplomați ruși, Cehia privea cu mâinile în sân, căci nu mai avea pe cine să expulzeze.
Marea deportare din 2021
La 31 mai 2021, un avion rusesc special, de tip Iliușin 96-300, a decolat din Praga spre Moscova. La bord se aflau cam 70 de oameni, a doua „tranșă” de familii diplomatice nevoite să ia calea Rusiei din ordinul Cehiei.
Era punctul culminant al represaliilor diplomatice cehești pentru implicarea agenților FSB, dovedită de o anchetă, în exploziile din depozitul de muniții de la Vrbetice, din 2014.
În total, Cehia a emis atunci 139 de ordine de expulzare, pentru cam 70 de diplomați și membrii familiilor lor.
Rusia a răspuns, cum se face de obicei, cu aceeași monedă, așa că în ajunul invaziei din Ucraina, ambasada rusă din Praga și cea cehă din Moscova erau deja cam goale, mai aflându-se la post în fiecare cam șase-șapte oameni.
Au părăsit Moscova din cauza acelei dispute 79 de angajați ai ambasadei ruse și ai „Casei Cehești” din capitala rusă – un complex reprezentativ moștenit din vremea comunismului, când în Cehoslovacia comunistă se putea citi la tot pasul pe pancarte „Cu Uniunea Sovietică, în veacul vecilor!”.
Anunțând expulzările de ruși, în 2021 Cehia a spus limpede că este și un răspuns la trecerea ei de către Moscova pe o listă a „țărilor ostile”, ceea ce ministerul de externe ceh a numit la vremea respectivă „un gest contrar convenției de la Viena privind relațiile diplomatice”.
Expulzarea „ucraineană”
La 29 martie 2022, adică la o lună și ceva după invadarea Ucrainei de către ruși, Ministerul de Externe al Cehiei a ordonat expulzarea lui Feodosii Vladișevski, unul din puținii diplomați ruși rămași la Praga după expulzările făcute cu un an mai devreme.
În nota informativă a guvernului ceh se spunea că diplomatul rus s-ar fi angajat în acțiuni de spionaj. „Împreună cu aliații noștri reducem prezența serviciilor de informații rusești în Europa”, se spunea în declarația diplomatică cehă.
Aproape în același timp cu Cehia anunța expulzări de diplomați ruși Olanda (17 persoane), Belgia (21), Polonia (45), Bulgaria (10), Irlanda (4) ș.a.m.d.
În toate aceste cazuri, Rusia a răspuns cu aceeași monedă, reducând „la paritate” personalul ambasadelor țărilor respective la Moscova.
Faptul că Praga a putut expulza după invazia din Ucraina un singur diplomat rus se datorează reducerii anterioare a personalului ambasadei ruse. După încă un an, în februarie 2023, premierul ceh Petr Fiala (unul din primii lideri din UE și NATO care au mers la Kiev după invazia rusă), a spus la o dezbatere că nu crede că e nevoie să fie expulzat însuși ambasadorul rus la Praga, căci relațiile diplomatice „au ajuns la minimum”. Discuția fusese pornită de expulzarea ambasadorilor ruși din Țările Baltice – care au cerut aliaților să facă la fel.
Nou sport rusesc: ascunderea adevăratului proprietar
Odată ce nu mai prea au avut pe cine să expulzeze de la ambasada rusă (piața din fața căreia a fost rebotezată Boris Nemțov, după numele opozantului rus ucis în 2015), autoritățile cehe și-au îndreptat atenția spre chestiunea poate mai puțin spectaculoasă, dar mai complicată a intereselor economice rusești în Cehia.
În vremea comunismului, Cehoslovacia a fost îndrăgită de sovietici ca una din cele mai prospere vasale din centrul Europei, iar în anii capitalismului sălbatic din deceniul 1990, rușii și alți post-sovietici au găsit căi să profite de transformările economice locale. O emblemă a prezenței ruse a devenit stațiunea Karlovy Vary, în care rusa se auzea cam la fel de des, dacă nu mai des decât ceha.
În ajunul invadării Ucrainei, în Cehia erau înscrise mii și mii de firme deținute de ruși; după adoptarea de tot felul de sancțiuni anti-ruse cehești și internaționale, autoritățile de la Praga au pornit o campanie deloc ușoară de descâlcire a ițelor pornite din răsărit.
Pe parcurs s-au descoperit inclusiv cu ajutorul aliaților Cehiei companii înscrise în Cehia care participau direct la războiul rusesc împotriva Ucrainei. Un singur exemplu: la 19 mai 2023, pe lista de sancțiuni americane împotriva Rusiei a fost inclusă o firmă (cu sediul la Karlovy Vary) care ajuta compania rusă Radioavtomatika să importe dispozitive electronice, folosibile în industria militară, în ciuda sancțiunilor occidentale impuse după invazia din Ucraina. Proprietara companiei cehești Versvet era rusoaica Svetlana Verceovceva.
Misiunea autorităților cehești de supraveghere a activității economice ruse este îngreunată, potrivit presei cehești, de grija rușilor de a „ascunde” adevărații proprietari ai unor imobile sau firme. Unul din cazurile ajunse în atenția presei este legat de un colaborator al „oligarhului Domnului”, Konstantin Malofeiev (cunoscut și fostului președinte moldovean Igor Dodon). Potrivit televiziunii publice, este vorba de ucraineanul Maxim Krippa, intrat în posesia unei vile luxoase la Praga după ce s-a „șters pe mâini” de ea un rus cu legături clare la Kremlin, fostul șef al unei uzine electrotehnice din St. Peterburg, Migridat Priznar.
Potrivit poliției cehe, acest „carusel al proprietăților” rusești din Cehia, trecute dintr-o mână în alta, îngreunează aplicarea unor sancțiuni internaționale, chiar în cazuri când „toată lumea știe” cui aparține „de fapt” cutare vilă sau cutare firmă. În opinia unor anchetatori cehi, ar fi nevoie de o adaptare a legislației cehești la aceste trucuri ale rușilor.
