Mesajul a fost postat chiar înainte de sărbătoarea națională – Ziua Încoronării lui Mindaugas, transmite postul de televiziune Current Time.
Jakilaitis a ridicat public întrebarea: cum ar putea fi „readusă” limba lituaniană la Vilnius și a propus folosirea limitată a limbii ruse în locurile publice, urmând exemplul Letoniei. La Riga, de exemplu, s-a decis ca panourile stradale, afișele, meniurile în restaurante sau comunicarea în magazine trebuie să fie exclusiv în limba letonă, cu excepția cazurilor când există o cerere specială, justificată, din partea cumpărătorului.
„În centrul istoric al orașului Vilnius, limba rusă răsună, de la o vreme, mai des decât lituaniana”, a scris într-o postare Jakilaitis.
Mii de utilizatori de Facebook l-au susținut pe jurnalist. În special persoane cu viziuni de dreapta, dar și câțiva funcționari publici.
Șeful Inspecției Naționale pentru Limba Lituaniană, Audrius Valotka, a mers și mai departe, afirmând că are loc o „auto-rusificare” și i-a îndemnat pe cetățeni să ceară comunicarea în lituaniană.
„Astăzi, pe fondul imigrației masive, are loc un fel de auto-rusificare, de parcă noi, lituanienii, am dori să ne rusificăm. Ce putem să facem cu această dominație a limbii ruse la Vilnius și la ce provocări ne putem aștepta? Nu fiți sclavi – cereți să se vorbească limba lituaniană!”, a scris Valotka.
„85% dintre cei care intră în Lituania provin din spațiul post-sovietic. Practic, am deschis porțile în fața „lumii ruse”, consideră istoricul social Adomas Klimantas.
„Chiar și dacă îi excludem pe ucraineni, aproape jumătate dintre cei care vin în Lituania sunt de regulă migranți în căutare de muncă, care vin din Belarus și Rusia”, spune el.
Populism sau o problemă reală?
Pe de altă parte, Ewelina Mokrzecka, consiliera ministrului lituanian al culturii, a criticat discursul lui Jakilaitis, acuzând o retorică populistă și rusofobă: „Am primit zeci de mii de refugiați din Ucraina și Belarus, iar acum ne deranjează faptul că mulți dintre ei vorbesc rusa?”, a scris ea drept răspuns la agitația din rețelele sociale.
Limbajul urii devine o problemă din ce în ce mai vizibilă în Lituania, consideră Mokrzecka. Postări precum cele ale lui Edmundas Jakilaitis divizează societatea lituaniană, crede consiliera ministrului lituanian al culturii, citată de Current Time, televiziune care face parte din RFE/RL.
Matematicianul și analistul de date Vaidotas Zemlys-Balevičius a criticat și el postarea lui Jakilaitis, numind-o „pornografie a indignării” cu un subtext xenofob. Potrivit lui, jurnalistul nu oferă niciun argument solid care să-i susțină poziția.
Sunt politicieni în Letonia care văd altfel lucrurile. Președintele Parlamentului lituanian, Saulius Skvernelis, consideră că problema dominanței limbii ruse în Vilnius este foarte actuală.
„Da, este o problemă, și aceasta trebuie rezolvată în primul rând prin asigurarea cunoașterii limbii lituaniene de către cei care doresc să se integreze aici, să rămână să lucreze și să trăiască la noi”, a declarat el.
Limba rusă, integrarea migranților și riscurile de securitate
Serviciul lituanian de migrație explică această prezență crescută a limbii ruse prin valul de migranți veniți după 2022. Lituania a primit peste 95.000 de refugiați ucraineni, iar în prezent peste 200.000 de străini trăiesc oficial în țară – de cinci ori mai mulți decât în urmă cu un deceniu.
Deși numărul migranților din Rusia, Ucraina și Belarus a început să scadă, limba rusă răsună la fel de frecvent pe străzile orașelor lituaniene.
Politologul și expertul în comunicare Mindaugas Lapinskas consideră că tensiunea legată de limbă ar putea fi parte a unei campanii politice, în contextul alegerilor locale. „Judecând după reacții, există o anumită cerere în societate pentru astfel de teme. Cine sunt acești oameni? Aici se poate discuta. Dar este greu să nu vezi un substrat emoțional în această declarație”, afirmă el.
Unii foști membri ai structurilor de securitate lituaniene cred că o parte dintre migranții veniți din Rusia și Belarus ar putea deveni agenți de destabilizare în cazul unui atac rusesc asupra Lituaniei. Însă analistul Vladimiras Laučius atrage atenția că principala amenințare vine, de fapt, de la imigrația din lumea islamică – Pakistan, Bangladesh și Asia Centrală.
„În urmă cu un an și jumătate, șeful Departamentului pentru Securitate de Stat, Darius Jauniškis, afirma public că nu migranții din Ucraina sau Belarus sunt principala amenințare, ci cei din Asia Centrală. Creșterea comunităților musulmane este mult mai îngrijorătoare pentru serviciile de contrainformații”, susține oficialul, citat de Current Time.
Deși în prezent consecințele negative ale acestui aflux nu sunt încă vizibile, în viitor lucrurile se pot schimba. În timp ce numărul migranților din Rusia și Ucraina scade, comunitățile musulmane devin tot mai numeroase, potrivit datelor oficiale. De exemplu, din 2023 și până în 2025, numărul cetățenilor uzbeci a crescut de la 1.800 la 9.500, numărul cetățenilor tadjici – de la 1.400 la 6.200, iar cel al azerilor – de la 1.350 la 4.200. Numărul pakistanezilor și al bengalezilor a crescut de asemenea de 10-15 ori în doi ani.
Majoritatea experților sunt de acord: cheia integrării rămâne cunoașterea limbii de stat. În prezent, pentru a lucra în Lituania, migranții trebuie să cunoască limba la nivelul A1 – cel mai de bază. Excepție fac refugiații ucraineni, care au la dispoziție o perioadă de adaptare de șase luni, fără obligația de a învăța limba.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
