Proiectul de lege privind „apărarea suveranității naționale”, prezentat marțea trecută, este considerat cea mai recentă încercare a guvernului naționalist al premierului Viktor Orban de a reduce la tăcere vocile critice, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European și a alegerilor locale de anul viitor.
Proiectul de lege ar urma să incrimineze finanțarea străină a campaniilor electorale și să înființeze un nou Birou de protecție a suveranității, autoritate care să aibă puteri extinse de investigare.
Conform prevederilor proiectului, șeful agenției urmează a fi numit de prim-ministru și are competența de a „identifica și investiga organizațiile care primesc finanțare din străinătate... cu scopul de a influența voința alegătorilor".
Proiectul de lege propus „reprezintă un risc semnificativ pentru drepturile omului și ar trebui abandonat”, a declarat Dunja Mijatovic, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei.
Biroul pentru protecția suveranității ar căpăta „autoritate nelimitată pentru a solicita date sensibile și informații private de la oricine, fără control și fără recurs legal”, a avertizat ea într-o declarație.
Ea a adăugat că formulările din acest pachet legislativ propus pentru aprobarea parlamentului este atât de ambiguu încât „controlul invaziv al Oficiului propus ar putea fi folosit ca armă împotriva oricărei persoane care poate fi considerată un adversar", chiar și împotriva celor care desfășoară „activități menite să stimuleze dezbaterile democratice”, de exemplu.
Mijatovic a cerut Parlamentului ungar „să renunțe la aceste propuneri și să își folosească competențele legislative și de supraveghere pentru a susține drepturile omului și libertățile fundamentale în conformitate cu Convenția europeană și cu valorile fundamentale ale Consiliului Europei”.
Deputații maghiari încep marți, 28 noiembrie, dezbaterea proiectului de lege, în cadrul unei sesiuni plenare extraordinare.
De la venirea la putere în 2010, Orban și aliații săi i-au acuzat adesea pe adversarii politici, ONG-urile și instituțiile media că servesc interese străine.
În 2017, partidele aflate la guvernare au adoptat o lege similară vizând ONG-urile care primeau finanțare străină - dar care a fost abrogată după o notificare oficială din partea Uniunii Europene.
În urma alegerilor parlamentare din 2022, guvernul a publicat mai multe rapoarte desecretizate ale serviciilor de informații, potrivit cărora campania alianței de opoziție ar fi primit peste trei miliarde de forinți (aproximativ opt milioane de dolari) de la un ONG cu sediul în SUA.
Partidele de opoziție neagă acuzațiile referitoare la finanțarea externă, afirmând că donațiile au provenit de la cetățeni maghiari care trăiesc în străinătate.
Însă, într-o „consultare națională” lansată recent - un sondaj finanțat de contribuabili - guvernul susține că „banii de la Bruxelles și de peste hotare” sunt folosiți pentru a influența politica maghiară.
