Războiul se apropie cu toate formele pe care le îmbracă în secolul 21, acesta este mesajul direct pe care îl transmite cel mai important forum de dezbatere asupra politicilor de securitate, Conferința anuală de la Munchen. A 54-a ediție, care tocmai s-a încheiat, a scos la iveală în ce privește Europa temerile marilor democrații, răspunsul Rusiei, nesiguranța micilor state de la periferia continentului și începutul distanțării transatlantice.
Reprezentanții statelor est-europene prezenți la Munchen au profitat de întâlniri și discuții neoficiale, dar niciuna dintre ele nu a furnizat idei noi sau analize semnificative de la tribuna conferinței. România a fost prezentă cu ministrul Apărării, Mihai Fifor, cu secretarul de stat din ministerul de Externe, George Ciamba, plus o serie de alți participanți din zona de afaceri și a organizațiilor neguvernamentale. Ambii au avut întrevederi interesante, în special cu oficiali veniți de la Washington. Fifor a avut și o întâlnire cu președintele companiei Lockheed Martin, companie de unde România va începe să facă achiziții serioase. Chiar la începutul acestei luni Ministerul
Apărării a anunțat că va cumpăra radare mobile și sisteme de rachete antitanc, în valoare de 30 de milioane de euro, fără licitație, direct de la compania americană Lockheed Martin. Reprezentantul diplomației române a avut, astfel, discuții cu Thomas Goffus, adjunctul asistentului Secretarului american al Apărării pe problematici legate de UE şi NATO, în special despre regiunea Mării Negre. Urmată de o întâlnire cu premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, prezent și el Munchen cu un discurs ceva mai consistent decât al oficialilor români.
Liderul moldovean a scos în evidență absența unei direcții strategice de dezvoltare pentru această regiune aflată între Rusia și Occident și a accentuat imprevizibilitatea evoluțiilor internaționale, lipsa de încredere în instituții și reguli și dezorientarea politică, impedimente care afectează creșterea economică și îi descurajează pe investitori.
Republica Moldova și-ar dori o relație „echilibrată și prietenoasă” cu Moscova susține premierul Filip, în care cooperarea comercială să nu fie politizată. Influentul șef al diplomației ruse, Serghei Lavrov nu s-a oboist să-i răspundă lui Pavel Filip, care a cerut din nou Moscovei retragerea trupelor și armamentului din Transnistria. Ministrul de externe rus a criticat, în schimb, Ucraina, care ar fi confruntată cu o „alegere falsă” între Uniunea Europeană și Rusia. „Noi mai mult ca oricare altă țară dorim ca această criză să fie rezolvată”, a spus Lavrov, care știe că mai mult de 10.000 de oameni au murit în regiunea Donbas, în conflictul hibrid finanțat de Moscova, după cum arată mai multe rapoarte internaționale.
Ministrul de externe german Sigmar Gabriel a lăudat în acest context ideea lui Vladimir Putin de a institui o misiune ONU în Donbas. Șeful diplomației germane socotește că încetarea focului între cele două părți ar putea reduce sancțiunile împotriva Rusiei. Secretarul general NATO s-a declarat însă sceptic în privința unei prezențe ONU în Estul Ucrainei și a cerut Rusiei să respecte Acordul de la Minsk.
Despre anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 nu s-a mai adus vorba, ca și cum ar fi o realitate acceptată de tot Occidentul în mod tacit. Ca și cum nu ar fi un precedent periculos. A rămas în discuție doar conflictul fierbinte din Donbas, în care UE și SUA acuză Moscova că-i sprijină cu bani și arme pe separatiști.
Multe alte confruntări au apărut în Europa, dincolo de conflictele înghețat generate de Rusia în Osetia de Sud, în Nagorno-Karabah, în Transnistria. În Balcani, totul pare să se încălzească sub diferite imbolduri date de Rusia, într-o regiune unde aproape toate statele desprinse din fosta Iugoslavie au diferende cu vecinii, apoi Turcia a amenințat săptămâna trecută, din nou, Ciprul, Catalonia e nemulțumită de tutela Madridului și încă nu e prea clar cum va afecta Brexitul întreaga Uniunea Europeană.
„Dacă Europa nu se interesează de război, războiul nu va ezita să se intereseze de Europa”, a declarat la Munchen premierul francez Edouard Philippe. Ministrul german de Externe a adăugat că plutește în aer „ameninţarea unui conflict major în diferite regiuni ale lumii” și că „predictibilitatea și credibilitatea sunt în prezent bunuri rare în relațiile internaționale”. Președintele și organizatorul Conferinței de la Munchen, Wolfgang Ischinger a făcut o analiză mai aprofundată a lucrurilor pornind de la tensiunile dintre SUA și Coreea de Nord, dintre NATO și Rusia, la care se adaugă posibila destrămare a tratatelor de neproliferare, „creșterea naționalismului și a iliberalismului”. Toate acestea, a spus Ischinger, sunt „amenințări majore asupra principiilor fundamentale ale ordinii internaționale”. În ultimul an, a mai adăugat preşedintele Conferinței de la Munchen, „lumea s-a apropiat – mult prea mult – de riscul unui conflict major”.
În Europa, Balcanii sunt din nou expuși, iar vulnerabilitatea statelor din vecinătatea Rusiei pare să fie în creștere.
