Prim-ministrul estonian Kaja Kallas a prezentat o procedură propusă pentru ca Uniunea Europeană să achiziționeze muniție pentru apărarea ucraineană în numele statelor-membre.
Conform propunerii, statele membre ar pune fonduri la dispoziția UE care ar acorda contracte mari producătorilor de muniții, permițându-le acestora să își intensifice producția. Un program similar a fost creat în timpul pandemiei COVID-19 pentru a facilita producția de vaccinuri.
„Rusia folosește într-o zi producția europeană lunară de obuze de artilerie”, a declarat Kallas. El a adăugat că producătorii ruși lucrează non-stop și a îndemnat UE să extindă imediat producția.
„Acum este momentul, într-adevăr, să accelerăm producția și să mărim producția de produse standardizate de care Ucraina are nevoie cu disperare", a afirmat sâmbătă și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Conferinței de la München.
Von der Leyen a subliniat ulterior că este încrezătoare că urgența situației îi va convinge pe membrii UE să lase deoparte preferința lor de lungă durată de a cumpăra arme la nivel național. „În acest război atroce pe care Rusia l-a declanșat împotriva Ucrainei, am văzut că putem muta munții din loc, dacă suntem forțați”, a declarat ea într-un interviu.
Cumpărarea comună de arme ar putea fi similară cu achiziția în avans de vaccinuri COVID de către UE, a adăugat ea.
Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a aprobat propunerea și a declarat că blocul „lucrează” la această idee.
Rusia, judecată pentru crime împotriva umanității
În prima zi a conferinței, vicepreședintele american Kamala Harris a spus că Rusia trebuie judecată pentru crime împotriva umanității și a reafirmat dorința Statelor Unite de a sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie”.
Acest comentariu a fost salutat de ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, care a criticat Moscova pentru că duce un „război genocidar” împotriva Ucrainei.
Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul și aliații săi rămân „mai puternici ca niciodată” în spatele Ucrainei, în timp ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că comunitatea internațională trebuie „să ofere Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a câștiga și a învinge”.
Pentru prima dată în ultimele două decenii, Rusia nu a fost invitată la conferință, țările occidentale dorind să izoleze Moscova pe plan diplomatic din cauza invaziei sale în Ucraina.
Conferința de la München are loc în ajunul călătoriei pe care o face președintele american Joe Biden în Polonia, unde este așteptat să se întâlnească cu aliații americani din Europa și să îi asigure de angajamentul SUA față de securitatea europeană și de continuarea asistenței acordate Ucrainei.
Rusia a lansat invazia totală și neprovocată a Ucrainei în urmă cu un an, la 24 februarie 2022. Invazia a declanșat cel mai mare război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, soldat cu zeci de mii de morți și milioane de persoane strămutate.
