Începând de astăzi, guvernarea PAS nu mai poate spune că criticile la adresa ei vin doar din partea celor care nu doresc progresul R. Moldova și integrarea ei europeană. Reformele abrupte din justiție, apărate mereu de Maia Sandu ca „măsuri extraordinare în vremuri extraordinare”, au primit un prim cartonaș roșu din partea arbitrului constituționalității în țările europene. Comisia de la Veneția a spus astăzi că legea procuraturii a fost adoptată pe fondul unui conflict politic între PAS și Alexandr Stoianoglo, în mod netransparent. Într-o primă reacție, guvernarea de la Chișinău tot a sugerat că europenii nu înțeleg prea bine ce „specială” e situația R. Moldova, dar a promis să... analizeze.
În avizul său critic, Comisia de la Veneția a spus că schimbările legislative „nu ar trebui să urmărească înlocuirea anumitor deținători de funcții sub pretextul unei reforme instituționale” și că amendamentele au fost adoptate „în perioada vacanței” și în lipsa unei dezbateri ample la care să fi participat societatea civilă. Sunt exact genul de critici pe care și le-a atras guvernarea de la Chișinău atunci când a înfăptuit, în luna august, imediat după alegeri, intervențiile legislative, iar printre critici nu au fost doar oponenții politici ai PAS, ci și importante organizații neguvernamentale, cum e de exemplu CRJM.
Olesea Stamate, șefa comisiei juridice parlamentare cu un rol important în promovarea oricărui proiect de lege, mai ales a unora ca cele în discuție, spune însă că pentru formațiunea sa nu a fost prea clar atunci dacă criteriile de evaluare a procurorului, de exemplu, pot fi lăsate la discreția consiliului de procurori, sau trebuie fixate în mod expres în lege:
Acceptăm și o să modificăm legea...O.Stamate...
„Este bine că Comisia de la Veneția a zis OK procedurii de evaluare în sine. Pentru că acesta ar fi fost momentul critic dacă zicea că performanța acestuia nu poate fi evaluată, or Comisia de la Veneția a zis că este OK, poate fi evaluată, doar că criteriile de evaluare trebuie incluse în lege, și ulterior, deja CSP poate detalia procedura de evaluare și interveni cu detalierea criteriilor de evaluare. Pentru noi nu era foarte clar asta. OK, acceptăm și o să modificăm legea astfel încât să le reglementăm prin lege. Dar asta nu afectează procesul deja început de evaluare.”
Comisia pentru democrație prin drept a Consiliului Europei a recomandat, așadar, autorităților moldovene „revizuirea semnificativă” a prevederilor despre evaluarea activității procurorului general”, prin descrierea clară în lege a „naturii și principalilor indicatori ai evaluării performanței”, lucru care probabil se va întâmpla în continuare, cel mai probabil deja în noua sesiune parlamentară, cea de după Revelion, precum sugerează șefa de comisie parlamentară, Olesea Stamate.
Într-o altă recomandare a Comisiei însă, cea care ține de întoarcerea procurorului general în Consiliul Superior al Procurorilor ca membru din oficiu, Olesea Stamate afirmă că avizul comisiei ar lăsa o anumită marjă de manevră Chișinăului, de aceea amendamentul ar putea fi revizuit doar parțial:
Din păcate, la noi ceea ce este în lege și ceea ce este de facto este un pic diferit...
„Când Comisia de la Veneția se expune vizavi de participarea procurorului general în CSP, ea se uită ce e în lege. Din păcate, la noi ceea ce este în lege și ceea ce este de facto este un pic diferit. Contextul de facto este că procurorul general are o influență foarte mare în ceea ce ține de administrarea personalului în organele procuraturii, deci poate submina independența CSP. O să ne gândim împreună cu Ministerul Justiției, să vedem în ce măsură este cazul sau nu să revenim la această prevedere. Oricum, Comisia de la Veneția ne lasă cumva discreția, în recomandarea sa zice că am putea să ne gândim la includerea procurorului general, chiar și fără drept de vot, pe chestiuni de carieră. Asta ar putea fi o opțiune.”
Această idee a formațiunii PAS este împărtășită și de unii observatori, care spun că, operând cu scenarii valabile pentru țări cu democrații mai dezvoltate, expertiza europeană dă greș uneori în state ca R. Moldova, unde instituțiile sunt nefuncționale, prin urmare și soluțiile aici ar fi altele. Cei mai mulți observatori au criticat totuși de la bun început abordarea PAS față de problemele pe care le-a avut de rezolvat în Procuratura Generală, spunând că, chiar dacă procurorul Alexandr Stoianoglo trebuia să plece, metodele pe care le-a aplicat guvernarea pentru a-l forța, atunci când a refuzat, ar fi inacceptabile.
„Chiar dacă, formal, avizul are caracter consultativ, recomandările prestigioasei instituții a Consiliului Europei vor fi examinate cu cea mai mare atenţie și luate în calcul pentru deciziile care urmează”, este un comentariu al lui Sergiu Litvinenco, ministrul Justiției, de pe o rețea socializare. Oponenții politici ai PAS, pe de altă parte, și aici este vorba în primul rând de socialiști, au profitat de avizul de acum al Comisiei pentru a-i cere atât lui Litvinenco, cât și Olesei Stamate demisia.
În cele câteva luni de la intervenția legislativă, procurorul general Alexandr Stoianoglo nu doar că a fost exclus din Consiliul Superior al Procurorilor, iar procedura de evaluare pornită, dar a fost și suspendat din funcție, reținut și inculpat pentru corupere pasivă și alte presupuse crime. El a reușit astfel să stea în funcție doar doi ani dintr-un mandat de șapte, atât PAS, cât și șefa statului reproșându-i lipsa de rezultate în eforturile de luptă cu corupția și investigarea furtului bancar, dar și o achitare dubioasă a omului de afaceri Veaceslav Platon. Procurorul suspendat, pe de altă parte, crede că conflictul său cu noua putere ar avea la bază loialitatea politică și dorința puterii de a-l înlocui cu un astfel de șef pe procurori.
