În anul 2023, erau declarați „adoptabili” 561 de copii. Peste 60% dintre ei aveau vârsta mai mare de 7 ani, aveau frați sau surori ori aveau o anumită dizabilitate. Din numărul total, doar 102 au fost adoptați, chiar dacă cererea era mult mai mare (335 de adoptatori).
Potrivit raportului statistic pentru anul 2023 „Copiii aflați în situație de risc și copiii separați de părinți”, marea majoritate a adoptatorilor (293 de cereri) din R. Moldova au specificat că își doresc un copil fără nevoi speciale și cu o vârstă mai mică de 7 ani. Zece cereri erau pentru copii cu unul sau mai mulți frați, două – pentru copii de peste 7 ani. Nimeni nu s-a arătat dispus să ia acasă un copil cu nevoi speciale.
„Circa 98% din familiile care vor să adopte un copil își doresc ca acel copil să aibă vârsta nu mai mare de 3 ani și să fie sănătos. Când le spunem că avem un copil care corespunde cerințelor înaintate, dar el are un frate sau o soră care au peste 7 ani, refuză să-i adopte pe toți”, a spus Europei Libere șeful Direcției politici de protecție a drepturilor copilului și familiilor cu copii de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Igor Chișcă.
Reportaj despre soții Mihail și Rodica Musteață din orașul Drochia care au adoptat trei copii, în vârstă de 8, 9 și 10 ani. Peste puțin timp, au luat sub tutelă alți trei copii, aflați în dificultate.
Își doresc copii nici prea mici, nici prea mari
Anul trecut, cei mai mulți copii adoptați în țară aveau vârste cuprinse între 1 și 7 ani. La polul opus erau cei de până la un an (doar patru copii adoptați) și cei mai mari de 10 ani (15 copii adoptați).
„Sunt potențiali adoptatori care categoric nu vor să audă de copii mari. Ei vor să-l ia de cum s-a născut și să fie cu ochi albaștri, blond, cu părul creț. Nici nu vor să audă de altceva. Ei nu vor să înțeleagă că nu vin la magazin după copii. Iată așa, așteaptă ani de zile copii de care vor ei, între timp cei de peste 7 ani cresc, iar șansele lor ca să fie adoptați scad”, explică Anastasia Gruzin. În calitate de șefă adjunctă a aceleiași direcții, ea face parte adesea din Consiliul Consultativ pentru Adopții.
Peste 50% din numărul total al copiilor care așteptau să fie adoptați în 2023 aveau unul sau mai mulți frați. Legea privind regimul juridic al adopției spune că separarea fraților prin adopție este interzisă, cu excepția cazurilor când această cerință contravine interesului superior al copilului. Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în anul 2023 au fost astfel de excepții și unii frați au fost separați.
„Acest lucru se poate întâmpla doar în cazuri extreme, decizia este luată de Consiliul Consultativ pentru Adopții. Astfel de decizii se iau când frații nici nu s-au cunoscut. În aceste cazuri, consiliul pune o condiție adoptatorilor: să mențină relația dintre frați”, spune Igor Chișcă.
Andrei și Mariana Susan din satul Piscărești, raionul Rezina au doi copii biologici de 5 și 11 ani, iar anul trecut au adoptat trei surori de 7,8 și 14 ani. Soții spun că mereu și-au dorit o familie mare și nu exclud că ar mai putea adopta și alți copii.
„Noi avem câte patru – cinci frați sănătoși și nu vor să-i ia. La adopția internațională e total invers: majoritatea copiilor din R. Moldova adoptați de cetățeni din alte țări sunt frați, copii mai mari de 10 ani și copii cu nevoi speciale”, precizează Anastasia Gruzin.
Trei copii cu nevoi speciale au fost adoptați în Italia și SUA
Anul trecut, 30 de cereri de adopție au fost depuse de cetățeni străini. 29 dintre solicitanți erau gata să adopte copii cu nevoi speciale, mai mari de 7 ani și frați. Doar trei au reușit să înfieze copii din R. Moldova, toți cu nevoi speciale, care au ajuns în Italia și Statele Unite.
Din anul 2011, când a intrat în vigoare legea privind regimul juridic al adopției, se dă prioritate adopției naționale. Un copil fără nevoi speciale poate fi adoptat de străini doar dacă nu a fost cerut în adopție națională, în tutelă sau curatelă timp de un an de când a fost luat în evidență. În cazul copiilor cu nevoi speciale, termenul se reduce la jumătate de an.
„Până a fi adoptată legea, era suficient refuzul mamei și, dacă în timp de 5-6 luni nu se accepta național, era adoptat internațional. Până în 2010, aveam anual și câte 90 de copii adoptați în străinătate, anul trecut au fost doar trei”, explică Anastasia Gruzin.
Adopția în R. Moldova este permisă persoanelor care au capacitatea deplină de exercițiu, au atins vârsta de 25 de ani și sunt cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât cel pe care doresc să-l adopte, dar nu mai mult de 48 de ani, cu unele excepții.
Dacă un cuplu căsătorit vrea să adopte un copil, legea permite adopția doar dacă căsătoria durează de cel puțin 3 ani până la momentul depunerii cererii de adopție.
Dacă un cetățean străin sau apatrid vrea să înfieze un copil conform procedurii naționale, acesta trebuie să aibă domiciliul în R. Moldova de cel puțin 3 ani până la depunerea cererii. Dacă această condiție nu este respectată, adopția ar putea avea loc în condițiile adopției internaționale, care este diferită de cea națională.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
