Linkuri accesibilitate

Cehia propune accelerarea integrării Moldovei și Ucrainei în UE. Opt state membre contrasemnează


Strategia cehă este susținută de mai multe state europene, printre care și Franța. În imagine, președintele ceh, Petr Pavel (s), alături de omologul său francez, Emmanuel Macron, în martie 2024.
Strategia cehă este susținută de mai multe state europene, printre care și Franța. În imagine, președintele ceh, Petr Pavel (s), alături de omologul său francez, Emmanuel Macron, în martie 2024.

Cehia propune statelor membre ale UE o nouă strategie de integrare mai rapidă a R. Moldova și Ucrainei în blocul comunitar. Ea include la loc de frunte consolidarea securității energetice a celor două țări, care se confruntă cu probleme în acest sector din cauza Rusiei.

Potrivit site-ului Euractiv.cz, care a prezentat primul detaliile propunerii, ea va fi prezentată în mod informal de cehi marți, 28 ianuarie, miniștrilor pentru afaceri europene și de externe din UE.

Cehia susține că o integrare mai profundă a R. Moldova și Ucrainei, care încă nu au deschis primele capitole de negocieri, în special prin acordurile de liber schimb, va ajuta semnificativ aceste țări să „reziste influenței maligne a Rusiei”, scrie Euractiv.

O astfel de strategie, consideră Praga, s-ar putea traduce prin măsuri legislative la nivelul Uniunii, care ar alinia treptat economiile acestor țări la standardele UE, îmbunătățindu-le accesul la piața unică, securitatea și cooperarea în diverse domenii.

Cine susține strategia promovată de cehi?

Până în prezent, opt state membre ale Uniunii Europene și-au anunțat susținerea pentru aceste măsuri: Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Letonia, România, Slovenia și Suedia. Este posibilă și aderarea altora la inițiativa cehă.

Praga, scrie Euractiv, consideră că o astfel de strategie ar putea ajuta și la evitarea blocajelor din partea Ungariei și Slovaciei, două state membre care deși nu au o părere negativă despre aderarea R. Moldova în UE, se opun totuși intrării Ucrainei în blocul comunitar.

Implementarea acestor măsuri ar contribui și la o motivație pentru guvernele moldovean și ucrainean, care vor primi astfel o „recompensă tangibilă”, pentru a continua reformele care, în cele din urmă, vor aduce beneficii UE și pieței sale interne.

Ministra Afacerilor Externe a Letoniei, Baiba Braze și omologul său din Estonia, Margus Tsahkna, fac declarații de presă în cadrul Consiliului Afaceri Externe, la sediul Consiliului European din Bruxelles, 27 ianuarie 2025. Ambele țări baltice susțin inițiativa cehă.
Ministra Afacerilor Externe a Letoniei, Baiba Braze și omologul său din Estonia, Margus Tsahkna, fac declarații de presă în cadrul Consiliului Afaceri Externe, la sediul Consiliului European din Bruxelles, 27 ianuarie 2025. Ambele țări baltice susțin inițiativa cehă.

Ce propune Praga?

Un capitol mai actual al măsurilor vizează securitatea energetică prin intensificarea integrării Ucrainei și Moldovei în piața energetică a UE. Acest lucru ar urma să fie realizat prin extinderea interconexiunilor, pentru a asigura securitate aprovizionărilor și stabilitatea furnizării de energie, cu scopul de a reduce dependența de Rusia.

Ucraina se confruntă cu un deficit de energie după ce atacurile constante ale Rusiei asupra infrastructurii sale energetice au dus la scăderea considerabilă a capacității de producție, în vreme ce R. Moldova se bazează în mare parte pe importurile din România pentru a-și asigura necesarul de consum, fiind nevoită să achite tarife mai mari.

Printre măsurile propuse de Cehia se numără, în domeniul economic, o extindere a programului Erasmus pentru Tinerii Antreprenori, cu scopul de a aduce companiile ucrainene și moldovene pe piața unică europeană. Totodată, se urmărește și asigurarea instruirii instituțiilor publice din cele două țări în procesul de evaluare a investițiilor.

R. Moldova este în prezent în așteptarea aplicării Planului de creștere economică anunțat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o vizită la Chișinău în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale și referendumul din 20 octombrie. În valoare de 1,8 miliarde de euro, planul prevede nu doar finanțări din partea UE, ci și acces treptat la unele dintre beneficiile pe care le au statele membre.

Documentul de lucru alcătuit de cehi, scriu jurnaliștii de la Euractiv, mai prevede și continuarea liberalizării comerțului bilateral cu Ucraina și R. Moldova după posibila expirare a scutirilor de taxe la import pentru unele produse, din vara acestui an.

Praga mai propune includerea celor două țări în zona de roaming a UE, pentru a facilita comunicarea transfrontalieră, de rând cu sporirea cooperării în domeniul securității cibernetice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG