Israelul spune că a lovit instalații nucleare, uzine de rachete și că a eliminat un număr important de comandanți militari în ceea ce ar putea deveni o operațiune de durată mai lungă cu scopul de a împiedica Iranul să construiască bomba atomică.
Ce a spus Donald Trump
Președintele american Donald Trump, principalul aliat al Israelului, a sugerat că Iranul și-a atras singur atacul, ignorând o cerere a Statelor Unite de a-și limita programul nuclear.
„Le-am dat o șansă și n-au folosit-o. Au fost loviți cât se poate de tare. Și urmează mai mult. Mult mai mult”, a declarat Trump într-un interviu înregistrat, citat de un jurnalist ABC pe platforma X.
Într-o postare ulterioară pe platforma sa, Truth Social, Trump a scris că a dat Iranului un ultimatum de 60 de zile cu două luni în urmă pentru a ajunge la un acord în privința programului său nuclear. „Ar fi trebuit să-l accepte! Astăzi este ziua 61... Poate că acum au a doua șansă!”, a scris Trump.
Washingtonul a declarat totuși că nu a fost implicat în operațiunea israeliană.
Iranul a spus că va răspunde cu asprime la atacul nocturn al Israelului, în urma căruia au fost uciși liderii forțelor armate și ai Gardienilor Revoluției Islamice. Într-un mesaj televizat, președintele Masoud Pezeșkian i-a îndemnat pe iranieni să susțină conducerea țării și a promis că răspunsul Iranului „va face Israelul să regrete acest act nesăbuit”.
Iranul a lansat deja aproximativ 100 de drone spre teritoriul israelian, potrivit autorităților de la Tel Aviv, dar majoritatea – dacă nu chiar toate - au fost interceptate.
Ce au spus europenii
Puterile europene au făcut apel la „reținere, calm și revenirea la diplomație”. Premierul britanic Keir Starmer a spus că „escaladarea nu servește nimănui din regiune” și că „stabilitatea în Orientul Mijlociu trebuie să fie prioritatea noastră”.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că „Franța reafirmă dreptul Israelului de a se apăra și de a-și asigura securitatea”, adăugând că, „pentru a nu pune în pericol stabilitatea întregii regiuni”, cheamă toate părțile „să dea dovadă de maximă reținere și să evite escaladarea”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis un apel similar la moderație și la revenirea la diplomație. „Europa îndeamnă toate părțile să dea dovadă de maximă reținere, să evite escaladarea și să nu recurgă la represalii”, a scris oficiala europeană pe X.
De la Moscova, situația se vede altfel
Loviturile Israelului au reverberații puternice la Moscova, unde președintele rus Vladimir Putin s-a poziționat în ultimii ani drept un interlocutor influent al Teheranului.
Într-o declarație amplă, ministerul rus de Externe și-a exprimat „cea mai profundă îngrijorare față de escaladarea periculoasă a tensiunilor în Orientul Mijlociu” și a acuzat Israelul că a încălcat dreptul internațional.
„Loviturile militare neprovocate asupra unui stat suveran membru ONU, a cetățenilor săi, a orașelor pașnice, în somn, și asupra infrastructurii de energie nucleară sunt inacceptabile”, se arată în declarația rusă.
Referința la „orașele pașnice, în somn” ar putea părea ironică, ducându-ne cu gândul la atacurile rusești în Ucraina, scrie într-o analiză Nathan Hodge, redactorul Europei Libere pentru problemele Rusiei.
Dar operațiunea israeliană are un impact geopolitic incontestabil asupra Rusiei. Mai întâi, îi testează parteneriatul strategic cu Iranul, care i-a livrat drone Shehed, apoi tehnologia cu care poate construi singură drone pentru a atacă Ucraina. Dar Moscova mai poate pierde acum un atu important în negocierile cu Washingtonul: Putin se oferise să vorbească cu Iranul în numele SUA în negocierile nucleare. Acum – nu mai are de ce.
Ministerul de Externe al Ucrainei a comentat și el operațiunea israeliană situându-se ferm de partea Israelului și spunând că Iranul este parte a unui „grup de regimuri agresive”, care amenință securitatea internațională, alături de Coreea de Nord.
„Vrem să reamintim că regimul iranian susține Rusia în războiul său ilegal de agresiune împotriva Ucrainei și îi furnizează arme pentru a ucide ucraineni”, se arată în declarația Kievului, care adaugă: „Iranul este sursa multor probleme în Orientul Mijlociu și nu numai.”
Imagini ale distrugerilor din Teheran după atacurile israeliene
Ce spun alte vecine ale Iranului
Ministerul de Externe al Armeniei a spus că „atacul unilateral împotriva Iranului este profund îngrijorător” și „pune în pericol eforturile de pace și stabilitatea regională și globală”. Condamnăm acest act și cerem încetarea imediată a ostilităților și respectarea dreptului internațional”, se spune într-o postare a ministerului pe X.
Azerbaidjanul, care are și el graniță cu Iranul, s-a alăturat și el criticilor. „Condamnăm ferm escaladarea situației și îndemnăm părțile să-și rezolve neînțelegerile doar prin dialog și mijloace diplomatice”, a spus Ministerul de Externe de la Baku.
Președintele Turciei, Recep Tayyp Erdogan, a condamnat și el loviturile israeliene, spunând că acțiunile premierului Benjamin Netanyahu sunt „nesăbuite, agresive și nelegitime”, iar Israelul vrea să „ne împingă regiunea și lumea întreagă într-o catastrofă”.
Sub conducerea lui Erdogan, relațiile Turciei cu Israelul au fost multă vreme moderate, cele două țări având și un rival comun în persoana lui Bashar al-Assad, liderul Siriei vecine, care a fost înlăturat de rebeli anul trecut.
Însă războiul declanșat de Israel în Gaza ca răspuns la atacul din 2023 al Hamas asupra Israelului, a stârnit indignare din partea lui Erdogan. În noiembrie 2024, el a anunțat că Turcia suspendă relațiile diplomatice cu Israelul.
În fine, atacul israelian a fost condamnat și de Arabia Saudită. Deși este o rivală a Iranului în Orientul Mijlociu, Arabia Saudirtă a spus că atacul israelian asupra Iranului este o încălcare a dreptului internațional, iar Consiliul de Securitate ONU trebuie să ia măsuri pentru „ a opri această agresiune”.
În urma operațiunii israeliene, companiile aeriene au părăsit rapid spațiul aerian între Israel, Iran, Irak și Iordania, redirecționând sau anulând multe zboruri. Aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv a fost închis, iar Iranul și-a închis spațiul aerian.
Traficul naval de mărfuri prin strâmtoarea Ormuz a continuat vineri, dar unele companii încearcă să evite regiunea.
După Reuters și AP
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
