Concepută la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron ca răspuns direct la războiul din Ucraina, CPE se întrunește la cel mai înalt nivel de două ori pe an, gazde fiind, prin rotație, cele 27 state membre ale UE și cele 20 de țări non-UE. Acum este rândul Albaniei, liderii europeni întrunindu-se în piața Skanderbeg din centrul Tiranei.
Găzduirea reuniunii CPE va reprezenta un fel de realizare de vârf pentru prim-ministrul albanez Edi Rama. La putere din 2013, este unul dintre cei mai experimentați actori politici de pe scena europeană, iar reuniunea are loc la doar cinci zile după alegerile generale din această republică din Balcanii de Vest, câștigate din nou de partidul său socialist.
Bruxelles-ul îl apreciază foarte mult pe Rama, oficialii UE lăudându-l pentru abilitățile diplomatice și spiritul său ager. Drept dovadă a acestui respect servește și progresul Albaniei în procesul de aderare la Uniunea Europeană. În mai puțin de un an, Albania a deschis majoritatea capitolelor de aderare la UE și urmează să deschidă altele până la sfârșitul acestei luni.
Ce este Comunitatea Politică Europeană?
CPE nu este un vehicul al UE și nici un substitut pentru statutul de membru UE, așa cum se tem unii candidați la aderare. În esență, este un forum de discuții care nu produce în mod oficial niciun rezultat concret sau o declarație finală, nu are un sediu permanent sau un secretariat.
În timp ce presa se chinuiește să explice ce fel de entitate este și ce scop are, având în vedere că există deja atât de multe instituții europene (cum ar fi Consiliul Europei și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, de exemplu), liderii par să aprecieze participarea la summiturile CPE.
Acest lucru se datorează în mare parte faptului că există o coregrafie oficială minimă, spre deosebire de summiturile NATO sau ale UE, care urmează protocoale stricte. Desigur, există o ceremonie de deschidere, o sesiune plenară și o fotografie de familie. Liderii sunt apoi împărțiți în trei mese rotunde tematice, axate pe securitate, competitivitate și migrație.
Cea mai mare parte a reuniunii de o zi va fi dedicată întâlnirilor bilaterale planificate sau spontane, care se pot transforma rapid în unele mai largi, dacă este necesar.
Acestea au loc fără prea mulți consilieri sau asistenți acreditați, ceea ce înseamnă multă „diplomație rapidă” într-un cadru plăcut, cu mâncare și băutură din belșug. Oferă „un pic de libertate și creativitate în viețile lor altfel structurate”, după cum a spus un diplomat.
Liderii UE invitați la summitul CPE
Până acum, nimeni nu a refuzat invitația, care a fost trimisă tuturor țărilor europene, cu excepția Belarusului, Rusiei și Vaticanului. Și-au confirmat participarea și cei trei președinți - al Consiliului European, al Comisiei Europene și al Parlamentului European, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Acesta va fi și primul summit multilateral pentru noul cancelar german Friedrich Merz. Se așteaptă ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să fie prezent, chiar dacă confirmarea va veni, cel mai probabil, în ultimul moment. De asemenea, este așteptat și liderul turc Recep Tayyip Erdogan, deși a lipsit de la unele dintre summiturile EPC anterioare.
La reuniunile precedente, a existat un efort politic de a aduce la aceeași masă liderii Armeniei și Azerbaidjanului, adesea împreună cu liderii Franței și Germaniei, dar de această dată nu se așteaptă o astfel de tentativă, deși nu poate fi exclusă complet.
Prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze este invitat, la fel ca la precedenta ediție, de la Budapesta, din noiembrie. Diplomații UE țin să sublinieze că reuniunea de la Tirana este a CPE, și nu a UE, care a adoptat o politică de a nu colabora cu oficiali georgieni de rang înalt după alegerile parlamentare contestate din Georgia, din octombrie anul trecut. Dacă Kobakhidze apare, va fi interesant de văzut cum reacționează liderii UE.
Și președinta Republicii Moldova Maia Sandu va participa la reuniunea CPE de la Tirana, a confirmat pentru Europa Liberă purtătorul său de cuvânt, Igor Zaharov, menționând că detaliile referitoare la eventuale întâlniri bilaterale vor fi precizate ulterior.
Cu ochii pe Fico și Vucic
Într-un registru similar, va fi interesant de urmărit modul în care liderii vor interacționa cu președintele sârb Aleksandar Vucic și premierul slovac Robert Fico, ambii prezenți la parada de Ziua Victoriei de la Moscova, pe 9 mai, unde au stat alături de liderul rus Vladimir Putin.
Fico este în mare parte izolat la nivelul UE, chiar dacă nu sunt planificate sancțiuni sau alte măsuri împotriva lui după vizita la Moscova. Bruxelles-ul l-a avertizat pe Vucic să nu meargă în Rusia, subliniind că, în calitate de țară cu statut oficial de candidată la aderare, Serbia ar trebui să se alinieze politicii externe a blocului.
Totuși, se pare că Vucic va scăpa nepedepsit. Un oficial UE de rang înalt a confirmat, într-un briefing organizat înainte de summitul de la Tirana, că Serbia va rămâne țară candidată și că nu există consens între statele membre privind impunerea unor sancțiuni țării.
Singura consecință va fi că Serbia nu va avansa pe calea aderării la UE – un aspect oricum discutabil, având în vedere că țara nu a deschis niciun capitol de negociere în ultimii 4 ani.
O săptămână importantă pentru NATO
Pe 14 mai, șefii apărării din cele 32 de state membre ale alianței se întâlnesc la Bruxelles pentru ultima sesiune înainte de summitul NATO de la Haga, care va avea loc luna viitoare.
Pe agendă figurează sprijinul pentru Ucraina, misiunile, operațiunile și planurile de apărare ale NATO. În aceeași zi, în stațiunea balneară turcă Antalya, Mark Rutte va reuni miniștrii de externe ai NATO pentru o întâlnire informală de două zile. Reuniunea este considerată una controversată, având în vedere politicile represive ale Turciei împotriva opoziției, în special recenta încarcerare a primarului Istanbulului, Ekrem Imamoglu.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
