Cunoscut pentru investigaţiile sale serioase, Ziarul de Gardă ne-a mai oferit zilele astea una foarte întristătoare, despre Pădurea Durleşti. Vasăzică, în acea pădure, una din puţinele care au mai rămas lângă capitală, se fac construcţii din beton armat şi sunt tăiaţi copaci. O firmă a luat în arendă de la Moldsilva mai multe hectare de pădure şi toarnă beton, deşi conform contractului are voie să facă acolo numai constucţii uşor demontabile. Cică miza e mare, căci o casă făcută în zona aceea poate costa vreo 200 de mii de euro. Am văzut în acel reportaj un om din partea locului îngrijorat de hăcuirea copacilor, dar l-am văzut şi pe cel care toarnă betonul, un om care, fireşte, crede că are dreptate. Dar cum poţi să porneşti construcţia unor case în baza unui contract de arendă?
În toată povestea asta tristă, care te-ai fi aşteptat să nu existe în pandemie, nu am înţeles prea bine poziţia instituţiei Moldsilva. Probabil, ea are voie să dea în arendă hectare de pădure, dacă a făcut-o. Dar chiar şi atunci, nu e normal să te interesezi ce se face pe teritoriul pe care l-ai împrumutat? Păi, cum vine asta? Dai în arendă pădurea şi habar nu ai că cineva toarnă beton apoi acolo? În definitiv, nu e Moldsilva organizaţia de stat care trebuie să ocrotească pădurile? Şi dacă ea nu poate opri aceste construcţii, cine mai poate să le oprească?
Dacă am înţeles eu bine, momentan construcţiile sunt în standby şi nişte funcţionari preocupaţi de mediu analizează situaţia. Măi să fie! Aşteptăm roadele analizei. Le aşteptăm cu multă emoţie. E cam greu, în RM, să-i faci să renunţe pe cei care deja au construit un fundament din beton…
