În noul episod al „Bătăliei pentru CSM”, Europa Liberă relatează cum au decurs interviurile cu fosta procuroare Lucia Popescu, fosta asistentă judiciară Ana Tipa și avocatul Iulian Muntean.
Pe 10 august, Comisia pre-vetting a anunțat primele decizii. Cei trei candidați, Aliona Corcenco, Veaceslav Guțan și Vitali Sîli, despre care am povestit în primul episod al „Bătăliei pentru CSM”, au fost promovați după evaluare.
De asemenea, Iulian Muntean a primit aprobarea comisiei, în timp ce Ana Tipa a fost exclusă din competiție. Ea are posibilitatea să conteste decizia comisiei la CSJ.
Pe 1 august, CSJ a cerut Comisiei pre-vetting să-i reevalueze pe candidații Alexandru Rotaru, Angela Popil, Tatiana Chiriac și Valentin Caisîn. Pe lângă acești patru candidați, alți trei non-judecători, care au fost audiați de Comisia pre-vetting în luna iulie, așteaptă decizia comisiei.
Parlamentului apoi îi va reveni sarcina de a decide cine dintre cei care au fost promovați de Comisa pre-vetting va face parte din CSM. Această instituție de autoadministrare a judecătorilor va trebui să aprobe concluziile Comisiei de vetting, care a început deja verificarea judecătorilor în exercițiu la CSJ. De asemenea, această comisie trebuie să-i verifice pe judecătorii din cele patru curți de apel ale țării și pe judecătorii de primă instanță care au ocupat sau ocupă funcții de conducere.
Lucia Popescu și 8 mii de euro în numerar nedeclarați
Lucia Popescu a lucrat ca procuror între 2011 și 2015. Ulterior, a devenit coordonatoare în cadrul unui proiect al Consiliului Europei. Comisia pre-vetting a intervievat-o pe 19 iulie. Interviul a durat 42 de minute, iar principalul subiect de discuție l-au constituit cele câteva conturi bancare și împrumuturi nedeclarate.
Comisia a aflat că, în perioada 2012-2015, Lucia Popescu nu a declarat trei conturi bancare și unele împrumuturi. Ea a explicat că a interpretat greșit legea și a menționat doar sumele de venituri, dar nu și numerele de cont bancar. „Nu au existat tranzacții ascunse. Dacă ar fi fost, banca cu siguranță le-ar fi observat”, a spus ea.
De asemenea, comisia a dorit să afle de ce Lucia Popescu a menționat abia în 2015 în declarația de venituri că soțul ei a participat la privatizarea unui apartament în 2004. Candidata a explicat că este vorba despre apartamentul părinților lui și că până în 2015 nu știa că soțul ei era unul dintre coproprietari.
Au mai fost întrebări legate de achiziționarea unei case cu suprafața de 109 metri pătrați. Lucia Popescu și soțul ei au luat un credit de 800 de mii de lei pentru asta, dar au plătit 940 de mii de lei. Candidata a explicat diferența prin faptul că o parte din bani erau în numerar. Ea nu a menționat acești bani în declarația de venituri, deoarece la momentul depunerii declarației suma era de aproximativ 100 de mii de lei și nu îndeplinea criteriile de declarare. De
asemenea, o parte din bani ea i-a acumulat împreună cu soțul ei pe parcursul a patru luni, perioadă între depunerea declarației și achiziționarea casei.
- Te-ar putea interesa și: Explainer | Cu ce se va ocupa Judecătoria Anticorupție, cine va putea lucra în noua instanță, ce salarii și privilegii vor avea magistrații
Ana Tipa și declarațiile de venit neprezentate
Ana Tipa a început să lucreze ca grefier la judecătorie în 2008. După zece ani, a devenit asistenta judiciară, iar din 2021 până în 2023 a urmat la Institutul Național al Justiției cursurile de formare pentru candidații la funcția de judecător. Comisia pre-vetting a audiat-o pe 19 iulie. Interviul a durat o oră, timp în care membrii comisiei au dorit să afle de la candidată de ce nu a declarat unele conturi bancare și de ce nu a depus câteva declarații de venit și interese.
Comisia a avut întrebări legate de faptul că în perioada 2014-2016, când era în concediu de îngrijire a copilului, Ana Tipa nu a depus declarații de venit. Candidata a explicat că intenționa să depună o declarație de venit după ce s-a întors la muncă, dar angajatorii nu i-au emis semnătura electronică. Ea a subliniat că nu avea aproape nimic de declarat: „ venitul meu era la minimum de existență ".
Au fost și alte întrebări legate de faptul că, în 2012-2013, nu a menționat în declarația de venituri 10 conturi bancare ale soțului. Ana Tipa a relatat că nu știa nimic despre aceste conturi, deoarece au apărut în perioada în care au divorțat. Despre existența lor a aflat doar atunci când a fost întrebată de comisie.
De asemenea, membrii comisiei au încercat să afle de la candidată de ce nu a menționat în declarația de venituri 4 mii de euro donate de tatăl ei. Candidata a susținut că nu a făcut asta pentru că tatăl ei a transferat banii unei companii de construcții de la care ea și soțul ei intenționau să cumpere un apartament. Până la urmă apartamentul nu a mai fost cumpărat pentru că a început procesul de divorț, în timpul căruia ea și soțul ei au împărțit banii investiți în construcție.
- Te-ar putea interesa și: Dincolo de știri | Coliziunea din justiție
Iulian Muntean și 5,4 milioane de lei de la părinți
Iulian Muntean a lucrat ca economist între 2003 și 2006. Ulterior, a predat la mai multe universități din țară. În 2011, a obținut, de asemenea, licența de avocat.
Comisia pre-vetting l-a audiat pe 19 iulie. Interviul a durat 35 de minute. Pe parcursul acestui timp, au fost discutate cadourile bănești primite de la rude.
Comisia a estimat că, între 2008 și 2022, veniturile lui Iulian Muntean și ale soției sale au fost în jur de 9,5 milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 3,6 milioane de lei reprezintă salariile, dobânzile la depozite bancare și veniturile din vânzarea de proprietăți, restul fiind cadouri de la părinții ambilor soți.
Cea mai mare parte a banilor Muntean i-a primit de la socrii săi - aproximativ 5 milioane de lei – pe care aceștia i-au oferit pentru cumpărarea de proprietăți și mașini (Volvo XC 40, Ford Focus, Toyota Rav4). Membrii comisiei au aflat că rudele candidatului au câștigat între 2008 și 2022 în jur de 18 milioane de lei.
O parte din interviu a fost dedicată clarificării dacă socrul ar fi putut să-i dea fiicei sale 4 milioane de lei în numerar. Muntean susține că, deși în chitanță bancară erau menționați bani cash, de fapt, suma a fost transferată de pe un cont pe altul.
De asemenea, membrii comisiei l-au întrebat pe candidat dacă acest lucru îl face vulnerabil în fața dependenței de transferurile bănești de la rude. Muntean a declarat că, în opinia sa, nu a devenit mai vulnerabil, iar soția sa deține „alte proprietăți pe care le poate închiria” pentru a-și completa bugetul. „Acum, procentul din banii primiți de la socrii mei este suficient pentru a duce un astfel de mod de viață în Moldova, încât să nu fie nevoie de surse mai puțin legale”, a spus el.
