Liderul de la Kremlin a făcut, pe 20 iunie 2025, noi declarații ce reafirmă politica expansionistă a Rusiei, declarând: „Toată Ucraina este a noastră” și „Oriunde calcă soldatul rus, acel teritoriu e al nostru”. Anterior, Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că Rusia este gata să apere drepturile vorbitorilor de limbă rusă oriunde s-ar afla aceștia.
Potrivit celor mai recente recensăminte, în Lituania, Letonia și Estonia locuiesc în total aproximativ 900.000 de etnici ruși și peste un milion de persoane care consideră rusa limba lor maternă.
Reprezintă populația rusofonă un pericol real pentru țările baltice?
Ponderea vorbitorilor de rusă diferă de la o țară baltică la alta. Conform datelor statistice, limba rusă este maternă pentru aproximativ o treime din populația Estoniei, 40% din cetățenii Letoniei și 7% din locuitorii Lituaniei.
Autoritățile din toate cele trei state privesc cu prudență minoritatea rusofonă. Mulți vorbitori de rusă, în special pensionari, dețin pașapoarte rusești și nu cunosc bine limbile naționale – letona, lituaniana și estona.
Guvernele Lituaniei, Letoniei și Estoniei au motive să creadă că Moscova ar putea folosi grupul social al vorbitorilor de rusă ca pretext pentru o posibilă invazie în țările baltice, sub sloganul „apărării” celor care vorbesc rusa.
Joshua Posaner, jurnalist senior al publicației Politico specializat în domeniul apărării, consideră că aceste temeri sunt justificate:
„Kremlinul este un maestru incontestabil în exploatarea diferențelor etnice pentru a pretinde un rol special în protejarea intereselor diasporei ruse. Acest model a fost folosit de Moscova în Georgia și Moldova și exact acesta a fost pretextul pentru invazia în Ucraina”, subliniază el.
Serviciile de informații ale statelor baltice au menționat în repetate rânduri în rapoartele lor că populația rusofonă reprezintă, în mare parte, o țintă vulnerabilă pentru diversiunile informaționale orchestrate de Kremlin. Rusia urmărește să-i folosească pe acești cetățeni ca instrument de influență asupra politicii interne a vecinilor săi, susține Poliția pentru Securitate din Estonia.
„Baza de sprijin a Kremlinului în Estonia, formată în principal din persoane în vârstă, este în scădere. În consecință, Rusia își redirecționează operațiunile de influență către tinerii vorbitori de rusă din Estonia. Este extrem de important ca aceștia să fie protejați de influența propagandei ruse”, se afirmă într-un raport al Departamentului de Poliție pentru Securitate din Estonia, publicat în aprilie 2025.
Rusia transformă totul în armă
În același raport se menționează, totuși, că majoritatea populației ruse din Estonia preferă „spațiul informațional și valorile Estoniei și ale Occidentului”, și nu Rusia autoritară.
Moscova vede populația rusofonă din statele baltice ca pe niște aliați de conjunctură, afirmă Igor Grețki, expert eston în politici de securitate.
„Cred că în scenariile subversive ale Rusiei în raport cu țările baltice există un calcul privind utilizarea populației rusofone insuficient de loiale. Însă trebuie să facem o precizare foarte importantă: Rusia transformă în armă absolut orice”, subliniază el.
„În activitatea hibridă a Rusiei nu este vorba doar de populația care vorbește limba rusă. Este vorba și de cei care vorbesc alte limbi, dar care dau dovadă de o anumită lipsă de loialitate față de propriul guvern”.
„Rusia transformă în armă nu doar sfera informațională, ci și cultura, sportul – absolut tot”, adaugă Grețki.
O opinie similară are și viceministrul Culturii din Lituania, specialist în război informațional și combaterea propagandei, Viktoras Denisenko. Potrivit acestuia, narațiunile Kremlinului sunt mai apropiate de grupurile social vulnerabile, dar și de persoanele cu vederi radicale – fie de extremă dreaptă, fie de extremă stângă.
„Unele mesaje ale propagandei ruse sunt îndreptate împotriva comunității LGBT și a minorităților sexuale și pot găsi ecou în mediile radicalilor politici”, spune Denisenko. „De aceea, este foarte greu să vorbim despre un singur grup (care este influențat)”, adaugă el.
În opinia viceministrului Culturii din Lituania, este o greșeală să se creadă că tocmai rușii și vorbitorii de rusă sunt cei mai vulnerabili la propagandă. „Dacă spunem ‘vorbitori de rusă’, asta nu înseamnă că 100% dintre aceștia sunt receptivi și preiau automat narațiunile propagandei ruse, considerând informațiile drept adevăr absolut”, explică el.
„Vorbim doar despre un anumit procent care procedează astfel, dar cât anume este acel procent e greu de spus”, menționează Denisenko.
Atitudinea față de războiul din Ucraina și regimul de la Moscova – testul de turnesol
Un veritabil test pentru identificarea simpatiilor pro-Putin în rândul vorbitorilor de rusă din țările baltice este atitudinea lor față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și față de politica actuală a Kremlinului. În Lituania, Letonia și Estonia aceste cifre diferă semnificativ.
Atitudinea față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei:
– În Lituania, potrivit unui sondaj realizat de televiziunea publică, peste 80% din rusofonii locali au o opinie negativă față de Rusia și acțiunile ei.
– În Letonia, în 2022, conform datelor companiei sociologice Latvijas fakti, 19% din rușii letoni susțineau Rusia în războiul său de agresiune, iar aproape jumătate dintre respondenți erau de partea Ucrainei.
– În Estonia, în 2025, potrivit Cancelariei de Stat, 51% din non-estonieni condamnau atacul militar al Rusiei asupra vecinului său.
Potrivit politologului leton Artūrs Bikovs, atunci când analizăm aceste sondaje și situația generală, trebuie luat în considerare și faptul că mulți ruși din țările baltice nu echivalează Rusia cu Putin.
„Ei pot avea o atitudine pozitivă față de Rusia, cultura și limba rusă, dar nu împărtășesc viziunile agresive și politica Kremlinului”, explică expertul.
„Sprijinul pentru Putin, fie în rândul vorbitorilor de rusă, fie al celor care vorbesc letona, a atins cel mai scăzut nivel din toate timpurile”, afirmă Bikovs.
„Mulți rusofoni spun: nu suntem neapărat împotriva Rusiei ca țară, dar suntem categoric împotriva lui Putin”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
