Semnele unui atac de cord sunt:
- Durere în piept sau disconfort. Apare brusc și nu cedează.
- Senzație de slăbiciune, amețeală sau leșin.
- Durere sau disconfort la nivelul maxilarului, gâtului sau spatelui.
- Durere sau disconfort la unul sau ambele brațe sau umeri.
- Dificultăți de respirație.
- Dureri abdominale.
- Transpirații reci.
- Vărsături.
- Bătăi rapide sau neuniforme ale inimii (palpitații).
- Anxietate.
Infarctul miocardic este o urgență medicală. Imediat ce ați depistat semnele, sunați la 112. Nu așteptați să vedeți dacă simptomele trec. Este nevoie să se intervină în decurs de o oră sau două ore de la debutul simptomelor de atac de cord pentru a-l trata.
A aștepta mai mult înseamnă mai multe leziuni ale inimii și o șansă mai mică de a rămâne în viață.
Cum este diagnosticat un atac de cord?
Specialiștii de pe ambulanță odată veniți la domiciliul pacientului trebuie să efectueze prima electrocardiogramă - ECG în maxim 10 minute de la sosire și să determine care sunt modificările electrocardiografice care au cauzat starea de rău a pacientului. Ulterior, în funcție de gravitatea stării generale a pacientului, vor efectua măsuri speciale de tratament și îl vor transporta de urgență la o secție specializată de cardiologie intervențională.
Veți fi preluat imediat de către echipa medicală specializată, pentru a confirma diagnosticul prin efectuarea electrocardiogramei, analize de sânge și la necesitate ecocardiografie.
După confirmarea diagnosticului veți fi dus imediat în sala de cateterism cardiac pentru o intervenție la inimă. Specialiștii vor efectua o angiografie coronariană care are ca scop identificarea vasului de sânge blocat și o angioplastie coronariană cu balon sau plasare de stent pentru a restabili circulația sângelui spre peretele muscular al inimii.
Cum are loc recuperarea?
După intervenția pe inimă, veți fi dus în secția de terapie intensivă. Aici, veți sta între două și 10 zile sau chiar mai mult, în funcție de gravitatea situației. După ce sunteți transferat într-o secție obișnuită, veți începe procesul de recuperare.
Dacă ați suferit un atac de cord, aveți de două ori mai multe șanse să mai faceți unul, dacă nu faceți schimbări majore în stilul de viață, iar asta presupune să:
- Luați tratamentul medicamentos prescris de medic.
- Nu fumați.
- Nu consumați alcool.
- Nu mâncați gras.
- Faceți mișcare, ținând cont de starea sănătății.
- Reduceți stresul.
Care sunt cauzele atacului de cord?
Boala coronariană (CAD) este principala cauză a atacului de cord. O cauză mai puțin frecventă este un spasm sever sau o contracție bruscă a unei artere coronare care poate opri fluxul de sânge către mușchiul inimii.
Pentru a funcționa normal, mușchiul inimii are nevoie de un aport constant de sânge bogat în oxigen, furnizat prin arterele coronare. În boala coronariană, aceste artere se îngustează din cauza formării de plăci aterosclerotice. Această îngustare limitează fluxul de sânge și, în cazul în care circulația este complet blocată, se produce un atac de cord.
Ateroscleroza implică acumularea de grăsimi, colesterol, calciu și celule inflamatorii în pereții arterelor. Plăcile au un strat exterior dur și un interior mai moale. Dacă stratul exterior se fisurează, trombocitele din sânge se unesc între ele la locul rupturii pentru a forma un cheag. În anumite cazuri, acest cheag poate închide complet artera coronară, ducând la întreruperea alimentării cu oxigen a mușchiului inimii. Această lipsă de oxigen determină moartea celulelor musculare cardiace, provocând leziuni permanente asupra inimii.
Cum poate fi prevenit?
Mergeți anual la medic pentru o verificare a stării de sănătate. Odată ce îmbătrâniți, crește riscul să suferiți un atac de cord. De obicei, pentru bărbați, acest risc apare după vârsta de 40 de ani, iar în cazul femeilor – după 50 de ani.
Sunt și anumite probleme de sănătate sau un anumit stil de viață care vă pot solicita inima și pot duce la un atac de cord, cum ar fi hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul, obiceiurile alimentare nesănătoase și obezitatea.
De aceea, este esențial să nu fumați, să nu consumați alcool, să aveți o dietă echilibrată și să faceți mișcare, în măsura posibilităților.
Prin menținerea acestor obiceiuri, vă protejați inima și vă îmbunătățiți calitatea vieții.
Acest articol a fost realizat în consultare cu medicul cardiolog-intervenționist, conf. univ. Marcel Abraș, de la Institutul de Cardiologie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
