Linkuri accesibilitate

Analiză. S-a tras primul glonț în războiul comercial transatlantic


Tax, baby, tax. Motociclete americane Harley Davidson într-un salon de vânzări din Frankfurt, Germania. Asemenea importuri ar urma să fie taxate suplimentar în UE, ca răspuns la tarifele lui Donald Trump.
Tax, baby, tax. Motociclete americane Harley Davidson într-un salon de vânzări din Frankfurt, Germania. Asemenea importuri ar urma să fie taxate suplimentar în UE, ca răspuns la tarifele lui Donald Trump.

Săptămâna aceasta a fost tras primul foc de armă într-un război comercial transatlantic care deschide încă un front între Uniunea Europeană și Statele Unite, după ce opiniile lor au devenit tot mai divergente cu privire la războiul Rusiei din Ucraina și la arhitectura de securitate a continentului.

Încă de la începutul lunii februarie, se știa că Washingtonul va impune un tarif de 25% asupra importurilor europene de oțel și aluminiu începând cu 12 martie.

Președintele american Donald Trump este un critic vehement al deficitului comercial american în materie de bunuri - nu numai cu Europa - și consideră că tarifele sunt o modalitate de a aduce investițiile și locurile de muncă înapoi în America.

Șantier de construcții la Chicago, pe 12 martie 2025. Unele tipuri de oțeluri din import se vor scumpi mult în America.
Șantier de construcții la Chicago, pe 12 martie 2025. Unele tipuri de oțeluri din import se vor scumpi mult în America.

Bruxellesul se pregătește pentru acest moment încă de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie, motiv pentru care contramăsurile UE au fost anunțate imediat pe 12 martie.

Măsurile SUA vizează schimburi comerciale în valoare de 28 de miliarde de dolari (25,6 miliarde de euro), iar Uniunea Europeană a ripostat cu un pachet de măsuri care va totaliza 26 de miliarde de euro (28 de miliarde de euro), derulate în două etape.

Prima măsură, care va intra în vigoare pe 1 aprilie, vizează produse „americane” clasice precum „bourbonul” (whisky) blugii și motocicletele Harley-Davidson și valorează 8 miliarde de euro.

Aceasta este, în esență, o „măsură de retorsiune” (ripostă) din primul mandat Trump, când Statele Unite și UE au fost implicate într-o dispută comercială similară, și nu necesită aprobarea statelor membre ale UE, deoarece comerțul este în primul rând responsabilitatea Comisiei Europene.

Al doilea pachet de tarife, propus să intre în vigoare pe 13 aprilie, are însă nevoie de o majoritate calificată a statelor membre ale UE.

Acesta vizează bunuri precum produsele agricole, textilele, electrocasnicele și materialele plastice, și se ridică la 18 miliarde de euro.

Diplomații cu care a vorbit RFE/RL cred că această majoritate există, deoarece blocul comunitar a devenit din ce în ce mai exasperat de Administrația SUA. Dar se prefigurează a fi un război prelungit în care Europa are mai mult de pierdut decât Statele Unite.

Este UE pregătită pentru un război comercial?

Cifrele oferă o imagine de ansamblu. Anul trecut, Statele Unite au fost cel mai mare partener al Uniunii Europene în ceea ce privește exportul de bunuri: 20,6% dintre acestea au trecut Atlanticul, în valoare de peste 600 de miliarde de dolari.

Cu toate acestea, UE a importat „doar” 370 de miliarde de dolari din Statele Unite în aceeași perioadă. Acest fapt este ceea ce îl enervează pe Trump - și care face UE vulnerabilă în această luptă.

UE este o campioană a liberului schimb într-o ligă a protecționismului în creștere. Și, deși blocul a încheiat recent un acord de liber schimb cu un grup de țări din America Latină și curtează giganți economici în creștere precum India, comerțul transatlantic este pur și simplu prea profitabil.

Marii exportatori europeni, precum Germania, Italia și Țările de Jos - care se confruntă cu o creștere economică redusă sau inexistentă - sunt foarte conștienți de acest lucru.

Deocamdată, UE pare unită, dar cu cât va dura mai mult această situație, cu atât mai multe state membre vor face presiuni asupra Bruxellesului pentru a ajunge la o înțelegere cu Washingtonul.

Când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat contramăsurile pe 12 martie, ea a subliniat imediat că „vom rămâne întotdeauna deschiși negocierilor”.

Speranțele de la Bruxelles se concentrează acum pe două lucruri: în primul rând, că Washingtonul va fi dispus să ridice măsurile, cel puțin pentru o perioadă, la fel cum a făcut în mod repetat cu Canada și Mexic în ultimele luni.

Și, poate, mai important, că situația nu va escalada și nu va deveni o monedă de schimb în alte probleme politice, cum ar fi războiul din Ucraina și securitatea țărilor europene care încă depind de bunăvoința americană.

Articol publicat inițial pe rferl.org și tradus de Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG