Niciun candidat prezidențial în istoria alegerilor din România nu a avut de recuperat un handicap atât de mare, de circa două milioane de voturi, ca cel care îl despărțea după primul tur de scrutin din 4 mai pe pro-europeanul Dan de „suveranistul” Simion.
„Este cel mai mare decalaj în al doilea tur al prezidențialelor din ultimii 35 de ani”, spune analista Europei Libere România, Andreea Pora. Însă tocmai această diferență, observă analista, a produs în societate o teamă și neliniște care poate evolua într-un „ferment mobilizator” pentru Dan.
Lider al partidului AUR, Simion a obținut în primul tur de scrutin aproape 41%, iar Dan, care este și primar în București – sub 21%, sau de aproape două ori mai puțin.
Într-o săptămână de campanie pentru turul doi de scrutin, Dan a reușit să convingă mai mulți nehotărâți, inclusiv prin modul în care s-a prezentat la dezbaterile televizate cu Simion, surprinzând prin stilul ofensiv pe care l-a adoptat, mai spune Pora.
Dar matematica dintre tururi arată totuși că Dan poate ieși învingător numai dacă reușește să electrizeze un număr suficient de alegători, așa încât prezența la urne pe 18 mai să fie de cel puțin 65%, sau 11 milioane de oameni.
Matematică și politică
Analista Europei Libere își întemeiază constatările pe datele neoficiale ale unui sondaj de opinie al institutului INSCOP publicat de presa românească. Autorii nu au publicat rezultatele în mod oficial, spunând că nu publică sondaje în campaniile electorale, dar cele apărute în presă arată că, pe 9 mai, diferența dintre candidați era de numai 4%.
Pentru Remus Stefureac, sociolog la INSCOP cu care a discutat AFP, „Simion este în mod clar favoritul”. Dar îngrijorările printre alegători cauzate de implicațiile politice și economice ale unei victorii electorale a extremei drepte lucrează în favoarea lui Dan pentru că pot mări prezența la urne, crede sociologul.
O diferență majoră între cei doi candidați este că Dan, chiar dacă trebuie să muncească mult pentru a convinge un electorat pro-european pasiv să vine la urne, are de unde să crească. Dar Simion, care ar mai avea și el nevoie pentru a câștiga de 1 milion și jumătate de voturi în plus față de primul tur, și-ar fi atins deja o limită, crede Pora.
„Iar bazinul său electoral este destul de strâns în momentul de față și îi va fi destul de greu să mai aducă alt electorat suveranist la vot”, spune analista Europei Libere.
După primul tur de scrutin, Dan care candidează ca independent a obținut sprijinul deschis al Partidului Național Liberal (PNL), al președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, care provine din PNL, al partidului Uniunea Salvați România, dar și al partidului Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, care îl consideră pe Simion un „antimaghiar”.
Prin contrast, candidatul ultranaționalist a rămas cu același sprijin printre politicieni ca și înainte de primul tur, anume cu al Anamariei Gavrilă, lidera Partidului Oamenilor Tineri, POT, dar niciun lider de partid cu influență nu i-a venit în ajutor.
Nu numai că Simion nu pare să fi câștigat susținători, dar în interviuri și discursuri după primul tur de scrutin a făcut o serie de declarații care îi pot aduce și pierderi, ca aceea că „vrea să dea afară 500.000 de bugetari pe care i-a numit paraziți”, mai spune Andreea Pora, adăugând: „Deci, toate lucrurile astea probabil că vor conta”.
Analistul politic Laurențiu Pleșca de la German Marshall Fund de la București este de acord. Specializat în spațiul estic, el crede că Dan a crescut și greșelile lui Simion, pe care le-a exploatat la dezbateri, inclusiv punctele vulnerabile ale lui Simion în chestiunea Ucrainei și sprijinului pentru Republica Moldova.
„Rămâne de văzut dacă Dan va reuși să transforme anti-votul față de Simion într-un vot pozitiv”, spune el.
R. Moldova – între sprijin condiționat și necondiționat
Relația cu R. Moldova a fost un subiect de campanie între tururi, mai ales că un număr record de aproape 91 de mii de alegători români de aici s-au prezentat la urne pe 4 mai, votând în mod covârșitor pentru Dan.
La o dezbatere televizată la Euronews România, pe 7 mai, Dan a pledat pentru strângerea legăturilor energetice și de transport și pentru „interconectarea economică” în sens larg.
„Nicușor Dan a menționat în mod repetat că R. Moldova are nevoie de garanții de securitate”, în timp ce Simion a menținut o politică a condiționării sprijinului pentru R. Moldova.
Andreea Pora crede că tema R. Moldova ar putea deveni tot mai importantă în campania din ultimele zile, în condițiile creșterii prezenței la urne a moldovenilor cu cetățenie română, care pot înclina balanța înspre Nicușor Dan.
Simion, dimpotrivă, poate fi numai dezavantajat de o prezență masivă la urne în R. Moldova, de unde a fost expulzat, fiind considerat un risc de securitate după numeroase demonstrații unioniste și altercații cu poliția în anii 2009 – 2018. Are și astăzi interdicție de intrare, iar cererea sa de a-i fi anulată urmează a fi examinată de o instanță din R. Moldova abia a doua zi după alegeri, pe 19 mai.
Ajutorarea Ucrainei, o temă sensibilă
Pe întreaga durată a campaniei, Simion s-a pronunțat în repetate rânduri și împotriva ajutorării Ucrainei, afirmând chiar că va cere Kievului o „recompensă” pentru sprijinul acordat de România până acum, inclusiv un sistem de apărare antiaeriană Patriot.
Liderul AUR a sugerat că se va alătura Ungariei sau Slovaciei, în tentativele de blocare a ajutoarelor pentru Ucraina.
„Poziția noastră față de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina este una de neutralitate, nu escaladare, nu de furnizare de arme, în concordanță cu poziția administrației Trump”, a spus Simion.
Pentru Nicușor Dan, „neutralitatea” propusă de Simion echivalează la modul practic cu sprijin pentru Rusia. Mai mult – prezintă un risc sporit de securitate pentru României și R. Moldova, a căror liniște „depinde în mod esențial de cum se va sfârși războiul din Ucraina”.
Dan a pledat pentru continuarea sprijinului necondiționat al României pentru Kiev, dar și pentru participarea României la programul de înarmare al UE, în valoare de circa 800 de miliarde de euro, bani cu care spun el, ar putea fi dezvoltată industria de apărare a țării.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
