Analiza a peste 100 de imagini din satelit ale zonelor lovite de Ucraina, între septembrie 2024 și 12 februarie 2025, arată, de asemenea, că zeci de instalații militare rusești au fost deteriorate sau complet distruse de loviturile ucrainene în ultimele șase luni.
Unde a lovit Ucraina infrastructura rusă?
Deși loviturile sunt cel mai adesea efectuate împotriva unor ținte relativ apropiate de frontiera ruso-ucraineană sau de linia frontului, rachetele și dronele Kievului au ajuns mult mai departe - la Moscova, la aproximativ 450 de kilometri de frontieră, la baza aeriană din Engels, regiunea Saratov, la peste 600 de kilometri de linia frontului, și chiar până la Ijevsk, la aproximativ 1 300 de kilometri de front.
Cât de grav au afectat armata Rusiei loviturile militare de rază lungă ale Ucrainei?
Din perioada analizată, luna septembrie 2024 a fost cea mai de succes pentru Ucraina în ceea ce privește loviturile asupra infrastructurii militare ruse.
Au fost distruse două mari depozite de muniție - în orașele Toropets și Tikhoretsk. Potrivit Frontelligence Insight, aceste două instalații au jucat un rol-cheie în aprovizionarea trupelor ruse cu obuze de artilerie, rachete și muniție pentru arme de calibru mic, Tikhoretsk servind drept centru-cheie pentru muniția furnizată de Coreea de Nord.
Potrivit diferitelor estimări, cantitatea de muniție distrusă în timpul atacului asupra orașului Toropets se situează între 30 000 și 160 000 de tone, ceea ce reprezintă o lovitură semnificativă pentru logistica rusă și lanțurile de aprovizionare din prima linie.
Alte lovituri au avut mai puțin succes, echipa Frontelligence evaluând că mai mult de jumătate dintre cele înregistrate între septembrie 2024 și 12 februarie 2025 nu au avut vreun impact semnificativ asupra instalațiilor vizate.
Potrivit analistului militar american Michael Kofman, „impactul pe câmpul de luptă a fost cel mai vizibil în cazurile în care Ucraina a pus accentul pe muniție și tehnicile de [comandă și control]”.
„Din păcate, campaniile de atac cu ATACMS (sisteme de rachete tactice) și rachete de croazieră lansate din aer au fost adesea necoordonate cu operațiunile de luptă.... Loviturile cu rază lungă de acțiune au fost o piesă importantă a puzzle-ului, afectând modul în care operează forțele ruse, dar în sine nu au fost decisive”, a declarat Kofman pentru Frontelligence.
El a mai spus că „aceste arme au avut efect formator asupra forțelor inamice, dar Ucraina nu a fost adesea în poziția de a le valorifica, iar așteptările ca aceste arme să schimbe jocul au tins să depășească impactul observat”.
Loviturile asupra infrastructurii energetice a Rusiei
De-a lungul timpului, în perioada analizată, Ucraina a trecut de la atacarea instalațiilor militare - în principal depozite de muniție - la atacarea rafinăriilor de petrol și gaze și a instalațiilor de depozitare.
Instalațiile de depozitare a petrolului au reprezentat cea mai frecventă țintă. Instalațiile de depozitare a petrolului și gazelor, rafinăriile și stațiile de pompare au fost atacate cu succes de 27 de ori între septembrie și jumătatea lunii februarie.
Pe baza analizei imaginilor din satelit, au fost numărate 97 de rezervoare de petrol distruse sau deteriorate în perioada monitorizată. În funcție de cât de pline de petrol erau acestea și ținând cont de volumul lor, dar și de prețul țițeiului din Ural, la data de 12 februarie a acestui an, daunele ar putea varia de la aproximativ 38 de milioane de dolari la aproape 100 de milioane de dolari.
Cea mai mare lovitură în ceea ce privește pagubele totale produse unei singure instalații de depozitare a avut loc la 7 octombrie, când 11 rezervoare cu un volum total de 69 000 de metri cubi au fost distruse la un depozit de petrol din Feodosia, în Crimeea ocupată de Rusia. Pagubele monetare maxime ar putea depăși 3,3 miliarde de ruble (39 milioane de dolari).
Majoritatea acestor tancuri avariate nu sunt înlocuite sau reparate. Doar unul din 16 tancuri lovite între 1 septembrie și 15 ianuarie este restaurat, potrivit imaginilor din satelit.
Experți din industria petrolieră au declarat pentru RFE/RL că firmele rusești de profil nu se grăbesc să repare instalațiile lovite, de teama unor noi atacuri. În plus, sancțiunile și lipsa de personal ar putea îngreuna acest proces.
Potrivit specialiștilor, este posibil nici să nu existe o necesitate economică urgentă de a reface rezervoarele, întrucât atacurile ucrainene obligă rafinăriile să reducă producția, iar mare parte din petrolul rafinat este livrat imediat către petroliere sau distribuit pe alte căi.
„În general, dacă ar dori cu adevărat să le repare, ar putea să o facă, dar nu ar fi altceva decât o risipă de materiale, facilități de producție și forță de muncă calificată. Mai ales având în vedere că lipsa instalațiilor de depozitare nu pare să fie o vulnerabilitate a industriei petroliere rusești”, a declarat, sub rezerva anonimatului, un angajat al organizației Europene de control al exporturilor, care a lucrat mai mulți ani ca asistent de căpitan pe nave petroliere offshore.
Atacurile asupra rafinăriilor au un impact mai mare?
În ultimele șase luni, pagubele provocate rafinăriilor și depozitelor de combustibil din Rusia ar putea ajunge la aproximativ 59,4 miliarde de ruble (circa 707 milioane de dolari).
Luând în considerare o eventuală întrerupere a activității la rafinăria de gaz Astrakhan a Gazpromului, care a fost atacată în februarie și a cărei reparație
ar dura între trei și șase luni, pagubele totale s-ar putea ridica la 77,9 miliarde de ruble (927 milioane de dolari).
Cu toate acestea, veniturile totale ale Rusiei din exporturile de petrol în 2024 au fost estimate de Agenția Internațională pentru Energie la 189 de miliarde
de dolari.
Anul trecut, potrivit surselor NATO, citate de Reuters, atacurile ucrainene au redus capacitatea rafinăriilor rusești cu 15 %, forțând guvernul să impună o interdicție asupra exporturilor de benzină în martie 2024 pentru a „proteja piața internă”.
Potrivit experților intervievați de RFE/RL, acest lucru a însemnat că benzina produsă era suficientă doar pentru consumul intern - în 2023, 13% din benzina rusească a fost exportată, iar restul a fost utilizată în interiorul țării. Reducerea cu 14 % a capacității de producție a făcut imposibilă vânzarea de combustibil în străinătate, iar Statele Unite au cerut Ucrainei să nu mai lovească rafinăriile rusești pentru a evita o creștere a prețurilor petrolului la nivel mondial.
Din cauza ultimelor atacuri, potrivit experților, autoritățile ruse au prelungit interdicția de export de combustibil cel puțin până la sfârșitul verii 2025.
O încetare a focului asupra infrastructurii energetice ar putea permite Rusiei să își refacă capacitatea de producție?
La 18 martie, Rusia a fost de acord să renunțe la loviturile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei timp de 30 de zile, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost de acord cu încetarea unor lovituri similare în ziua următoare.
Cu toate acestea, armatele ambelor țări au efectuat lovituri împotriva infrastructurii în urma anunțurilor făcute, Rusia lovind infrastructura energetică din apropierea orașului Slaviansk, din regiunea Donețk, iar o dronă ucraineană provocând un incendiu la un depozit de petrol din Engels, la 20 martie.
Experții intervievați de RFE/RL spun că, chiar dacă încetarea limitată a focului este respectată timp de o lună, aceasta nu ar fi suficientă pentru ca întreprinderile ruse să repare pagubele cauzate de loviturile ucrainene. Cu toate acestea, unii cred că încetarea focului joacă mai mult în favoarea Rusiei decât a Ucrainei.
„Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești sunt, în opinia mea, mult mai eficiente decât atacurile rusești asupra infrastructurii de aprovizionare cu energie a Ucrainei. Fluxul de numerar din petrol este rege pentru Rusia și putem vedea că atacurile asupra rafinăriilor... și a centrelor de export au funcționat din punct de vedere financiar”, a declarat inginerul chimist Will Thiel.
Acum, Rusia încearcă să obțină o altă încetare a focului limitată - în Marea Neagră - de ridicarea de către țările occidentale a sancțiunilor care îi restricționează una dintre celelalte surse importante de bani: exporturile agricole.
Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să „manipuleze” acordurile, iar președintele SUA, Donald Trump, a declarat că „Rusia dorește să pună capăt acestei situații, dar s-ar putea să tragă de timp”.
În cazul în care armistițiul privind infrastructura energetică nu va avea succes în cele din urmă, analiștii Frontelligence Insight consideră că numărul loviturilor ucrainene asupra instalațiilor militare și energetice ale Rusiei și eficiența acestor lovituri ar putea crește, deoarece producția ucraineană de drone cu rază lungă de acțiune, pe care comandanții le-au salutat ca fiind mai bune decât omologii lor occidentali, va crește.
Acest articol a fost adaptat de Ivan Gutterman după o analiză realizată de RFE/RL's Russian Service și Frontelligence Insight. Citiți originalul de RFE/RL's Russian Service în rusă sau de Frontelligence Insight în engleză.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
