Consiliile locale din primele trei sate care au decis să pornească „unirea” – Călinești, Chetriș și Hâncești, din raionul Fălești, urmează să voteze, în mai sau iunie, deciziile definitive de amalgamare voluntară.
„Dacă vor fi aprobate de două treimi din consilieri din fiecare consiliu, atunci vom avea claritate, dacă vor fi sau nu alegeri anticipate”, a spus Europei Libere primărița satului Călinești, Ala Procopciuc.
După ce vor fi aprobate aceste decizii definitive, hotarele unităților administrativ-teritoriale urmează să fie modificate printr-o lege, de Parlament, și abia apoi vor putea fi convocate alegeri pentru funcțiile de primari în noile localități, a explicat Europei Libere, secretarul general adjunct al Guvernului, Andrei Strah, responsabil pe amalgamare. „Cel mai probabil, alegerile anticipate vor fi în mai 2026”, a spus el.
Potrivit lui Strah, în fiecare din aceste sate sunt create ghișee unice, unde oamenii să-și poată perfecta diferite acte fără să meargă la noua primărie.
- Te-ar putea interesa și: Ce va urma după amalgamarea voluntară a primăriilor?
Pentru a pregăti amalgamarea, Guvernul le-a alocat celor trei „clustere”, așa cum sunt numite grupurile de localități, câte un „stimulent”, în valoare de 400.000 de lei. Cel din Fălești va folosi acești bani pentru a face proiectul tehnic pentru viitorul apeduct.
„Satul Hâncești avea o populație de peste 1.300 de persoane în 2014, iar la recensământul din 2024 avem 780 de oameni. De ce pleacă oamenii? Că vor un trai mai bun, condiții mai bune. Fără bani, noi condiții bune nu putem crea în sate, iată de ce mergem înainte cu amalgamarea. Toată lumea a așteptat ani de zile acest proiect, avem nevoie de apă potabilă”, spune primara satului Hâncești, Oxana Bararu.
„Ei fac drumuri, noi ne uităm în cer”
În raionul Anenii Noi, patru sate au anunțat că vor să se unească, dar numai trei dintre ele (Telița, Calfa și Roșcani) au inițiat procesul de amalgamare benevolă. Consilierii din Gura Bâcului nu au votat decizia.
„Calfa, Telița și Roșcani merg mai departe. Ei deja au primit banii, cei 400.000 de lei, îi vor folosi pentru drumuri, dar noi stăm și ne uităm în cer. Am vorbit cu consilierii și ei au spus că după alegerile parlamentare vor vota și ei pentru amalgamare și, poate, ne alăturăm atunci celor trei sate”, susține Lilia Breahova, primara satului Gura Bâcului, care a rămas pe dinafară.
Din cel de-al treilea „cluster” fac parte satele Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, care vor fi comasate cu orașul Leova.
Într-un an și jumătate de când Guvernul a aprobat metodologia de amalgamare voluntară a localităților, au existat mai multe tentative eșuate de inițiere a acestui proces. Prima încercare a fost în ianuarie 2024, când satul Floreni, din raionul Anenii Noi, a cerut să se lipească de orașul Sângera, din municipiul Chișinău, dar primarul din Sângera a refuzat să „ia în subordine o localitate cu o mulțime de probleme”.
Gândită ca o primă etapă a reformei administrative, amalgamarea voluntară presupune că satele, comunele și orașele mai puțin dezvoltate să fie absorbite de localitățile din apropiere cu capacități administrative mai mari. Având un număr mai mare de locuitori, aceasta ar putea să încaseze mai mulți bani la buget și să atragă mai multe fonduri pentru dezvoltare.
Noua unitate administrativă trebuie să aibă cel puțin 3.000 de locuitori; să existe legături rutiere între toate localitățile comasate; distanța din centrul noii localități până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mare de 25-30 km; primăria să poată acoperi cheltuielile pentru cel puțin 12 angajați.
Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi impus prin lege. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, cele 33 de raioane în care este împărțită administrativ R. Moldova ar putea să dispară, iar în locul lor să fie formate cinci regiuni sau zece districte.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
