Toți participanții la reuniunea „Coaliției celor dispuși” (Coalition of the Willing) au confirmat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina, a declarat premierul polonez Donald Tusk marți, când aliații Ucrainei au discutat prin video, dar și în unele întâlniri în format redus, fizic, despre cum s-ar putea ajunge la pace și ce ar trebui făcut pentru ca ea să dureze.
„Liderii Canadei, Japoniei, Turciei, Noii Zeelande și ai țărilor europene au evaluat rezultatele reuniunii din Alaska în mod foarte realist”, a scris Tusk pe X. „Cu toții am confirmat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina în războiul cu Rusia.”
Discuțiile au avut loc la o zi după ce președintele SUA, Donald Trump, a găzduit la Washington mai mulți lideri europeni, în frunte cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a le prezenta rezultatele summitului său de săptămâna trecută, din Alaska, cu președintele rus Vladimir Putin.
Marți, președintele francez Emmanuel Macron a sugerat că Geneva ar putea găzdui un eventual summit de pace ucraineano-rus.
Marți, ministrul elvețian de externe, Ignazio Cassis, a spus că țara lui i-ar oferi imunitate juridică lui Putin, strict pentru negocierile de pace. Putin face obiectul unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională, care l-a găsit vinovat de deportarea copiilor din Ucraina.
Liderii țărilor aliate cu Ucraina s-au conectat la discuțiile de marți din diferite locuri. Presa din România, de pildă, a relatat că președintele Nicușor Dan a participat de la Târgu-Mureș, unde vizita o bază militară. Tot marți, Dan - ca și alți lideri europeni - a participat virtual și la o reuniune a liderilor țărilor UE, consacrată tot Ucrainei.
„O armată ucraineană puternică, cu zeci de mii de soldați”
Tot Macron a făcut precizări inedite, marți, despre cum ar putea funcționa în practică garanțiile de securitate pentru Ucraina.
„Această pace nu trebuie grăbită și trebuie susținută de garanții solide, altfel ne vom întoarce de unde am pornit”, a declarat Macron într-un interviu acordat postului de televiziune TF1/LCI, difuzat marți.
El a afirmat că prima garanție este o armată ucraineană puternică, cu zeci de mii de soldați bine echipați, sisteme de apărare și standarde superioare.
A doua garanție, a explicat președintele, ar fi așa-numitele „forțe de asigurare” din partea unor parteneri precum Marea Britanie, Franța, Germania și Turcia.
Acestea nu ar opera pe linia frontului, ci ar asigura desfășurarea de forțe aeriene, navale și terestre ca „semnal strategic” că pacea durabilă în Ucraina este, de asemenea, un obiectiv comun al Europei.
Întrebat dacă aceste forțe ar fi obligate să lupte în cazul unei noi agresiuni rusești, Macron a răspuns că ar exista o reacție: „Acesta este obiectivul acestor garanții de securitate”, a spus el, citat de dpa.
Alți membri ai Coaliției au subliniat însă marți că detaliile nu sunt clarificate, încă.
Ministra finlandeză de externe, Elina Valtonen, a declarat că țările din „Coaliția celor dispuși” au început să lucreze la un cadru pentru garanții de securitate pentru Ucraina, dar că nu s-a luat încă nicio decizie cu privire la conținutul acestuia.
„Până în prezent nu s-a luat nicio decizie cu privire la cadrul general și nici cu privire la contribuțiile individuale”, a declarat Valtonen reporterilor, în cadrul unei conferințe de presă cu omologii săi nordici și canadieni, marți, la Helsinki.
Deschiși la discuții
Președintele american Donald Trump, care săptămâna trecută a purtat discuții cu Putin în Alaska, a scris pe rețeaua sa socială Truth Social, după întâlnirile de luni, că „toată lumea este foarte fericită de posibilitatea PĂCII pentru Rusia/Ucraina”.
„La încheierea întâlnirilor, l-am sunat pe președintele Putin și am început pregătirile pentru o întâlnire, la o locație care urmează să fie stabilită, între președintele Putin și președintele Zelenski”, a adăugat el.
Trump a declarat că va organiza apoi un summit tripartit cu liderii ucrainean și rus.
Marți, Trump a părut mai puțin sigur de progres, spunând că există posiblitatea ca Putin să nu dorească un acord de pace - asta urmând să se vadă în „săptămânile” următoare.
Vorbind tot marți despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, Trump a asigurat că nu va fi vreo prezență militară americană la fața locului.
Între timp, Zelenski a declarat că este „gata” să se întâlnească cu Putin, în timp ce la Moscova, un consilier al Kremlinului a declarat că Putin este deschis la „ideea” unor discuții directe cu Ucraina.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că orice întâlnire privind Ucraina la care participă lideri naționali trebuie pregătită „cu atenție deplină”, ca să nu fie doar un show mediatic.
Vorbind la postul public de televiziune Rossia-24, Lavrov a mai spus că Rusia rămâne angajată în eforturile de soluționare a conflictului din Ucraina, atât în format bilateral, cât și trilateral.
Sarcasm rusesc
Mai mulți politicieni ruși i-au ridiculizat marți pe liderii europeni după întâlnirea de la Casa Albă privind războiul din Ucraina.
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a calificat „Coaliția dornicilor anti-ruși” drept ineficientă, afirmând că aceștia „l-au mulțumit și lingușit” pe președintele american Donald Trump, dar nu au reușit să-l „șmecherească”.
În postarea sa pe X, Medvedev l-a ridiculizat și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, întrebându-se cum va acționa „clovnul de la Kiev” odată ce se va întoarce acasă și va îmbrăca „uniforma militară”.
Expertul rus în politică externă Konstantin Kosaciov a declarat pe Telegram că, sub presiunea lui Trump, Ucraina și europenii au fost nevoiți să-și modereze poziția anti-rusă.
„Vremurile s-au schimbat. Nici Kievul, nici Bruxellesul nu pot să latre la Rusia ascunzându-se în spatele americanilor”, a scris președintele Comisiei pentru afaceri externe din Consiliul Federației Ruse.
Un mesaj constant a fost opoziția față de implicarea capitalelor europene în negocierile de pace.
Leonid Sluțki, șeful Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de Stat a Federației Ruse, a declarat: „Europa ar trebui să urmeze apelul lui Vladimir Putin și să nu se amestece în procesul de negociere”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
