Președintele Igor Dodon a anunțat că Rusia „propune să fie început procesul de utilizare a munițiilor aflate la depozitul din apropierea satului Colbasna din regiunea transnistreană a Republicii Moldova și este gata să ofere echipamentele necesare în acest sens”. Dodon susține că propunerea a fost făcută de ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, care a vizitat recent Republica Moldova, și că aceasta va fi adusă cât de curând la cunoștința și celorlalți membri ai formatului 5+2 pentru reglementarea transnistreană. O întrunire în formatul 5+2 va avea loc în perioada 8-10 octombrie. Șeful Biroului politici de reintegrare de la Chișinău, Alexandru Flenchea a declarat Europei Libere că agenda reuniunii este consistentă.
Alexandru Flenchea: „Avem o agendă consistentă de lucru de câțiva ani încoace, din momentul semnării Protocolului de la Berlin, care ulterior a fost completat și cu alte priorități, așa-numitul pachet «Berlin plus”, mai sunt chestiuni din această agendă care își mai caută rezolvarea și asta cred că neapărat va fi pus în discuție, dar Chișinăul intenționează să mai aducă și noi subiecte. O prioritate indiscutabilă pentru Chișinău este libertatea de circulație în Zona de Securitate și va fi un subiect propus spre discuții nu doar la aceste negocieri, ci și în alte interacțiuni cu partenerii noștri de negocieri, dar și cu partenerii internaționali.”
Europa Liberă: Apropo și șefa Executivului Maia Sandu s-a arătat nedumerită că pentru mulți oficiali din partea Chișinăului mai există acces restricționat în stânga Nistrului, chiar dacă din partea Tiraspolului toată lumea are dreptul de a călători liber.
Alexandru Flenchea: „Da, sigur. Sigur, pentru că hotarul de est, cel comun cu Ucraina este mai la est de Nistru, nimeni niciodată nu a construit o frontieră pe Nistru și noi nu intenționăm să o facem nici în viitor.”
Europa Liberă: Dar de ce s-au pus aceste restricții și cum explică autoritățile de la Tiraspol aceste interdicții?
Alexandru Flenchea: „Problema restricțiilor privind libera circulație în Zona de Securitate peste Nistru există de mulți ani și nu e prima dată când Chișinăul pune această întrebare. Deja am abordat-o în dialog direct cu Tiraspolul, pentru a ridica treptat aceste restricții, astfel încât art. 5 din Acordul din 1992 să fie respectat în totalitate, ceea ce nemijlocit vorbește despre libera circulație în Zona de Securitate pentru oameni, mărfuri și servicii și această libertate de circulație trebuie să fie garantată peste toată lumea, pentru demnitarii de la Chișinău implicit.”
Europa Liberă: Nu vreți să ne spuneți care ar fi argumentele Tiraspolului că mențin aceste restricții?
Alexandru Flenchea: „Contează nu argumentele, contează finalitatea, finalitatea să fie libertatea completă de circulație în Zona de Securitate. Acesta este obiectivul nostru, articulat clar pentru toți partenerii din formatul de negocieri „5+2”, inclusiv partenerii de negocieri de la Tiraspol. Este un obiectiv pe care îl urmărim. Cum am spus, dincolo de demersuri, au fost și mai urmează și acțiuni și acolo trebuie să ajungem.”
Europa Liberă: Șeful statului, Igor Dodon, a anunțat că ar putea să aibă o întrevedere cu liderul tiraspolean, dar și dl Krasnoselski a anunțat că înaintea reuniunii în formatul „5+2” ar putea să se întâlnească cu Igor Dodon. Ce ar mai putea să discute cei doi interlocutori?
Alexandru Flenchea: „Liderii politici stabilesc agenda, stabilesc prioritățile, care ulterior, la un nivel mai jos, se și implementează. Vom vedea dacă această întâlnire va avea loc sau când va avea loc, cu ce vor veni cei doi, la ce se vor înțelege și care vor fi obiectivele comune ce vor fi stabilite. O altă chestiune care trebuie să fie discutată este respectarea drepturilor omului. Nu știu dacă formatul „5+2” este neapărat singura platformă în care trebuie să fie discutat acest subiect, dar vorbind de un spectru mai larg de probleme, e vorba și de cazuri individuale, concrete de încălcare a drepturilor anumitor cetățeni, dar e vorba și de niște fenomene sistemice, care creează dificultăți oamenilor, care le îngrădesc anumite drepturi de bază, drepturi civile și pentru înlăturarea acestor probleme, eventual ar fi nevoie și de intervenții de ordin legislativ sau acțiuni coordonate între Chișinău și Tiraspol.
Liderii politici stabilesc agenda, stabilesc prioritățile, care ulterior, la un nivel mai jos, se și implementează...
Referindu-mă la problemele sistemice, doar un aspect din mai multe aș evidenția pentru a exemplifica care este natura acestor probleme – documentarea cetățenilor. Deci, copii născuți în zona transnistreană, în stânga Nistrului, după ’92 sau chiar și până la ’92, care au fost copii orfani. Deseori apar situații când asemenea cetățeni de-ai noștri nu pot fi documentați din diferite motive concrete, dar finalul de bază și problema care este e că nu pot fi emise acte legale, pentru că nu poate fi stabilită identitatea acestor oameni. Deci, efectiv avem situații în care cetățeni de-ai noștri nu pot beneficia nu doar de dreptul la libera circulație, deci de a-și obține un pașaport, un document de călătorie cu care să călătorească peste hotare, nu pot beneficia, de fapt, de niciun drept de care beneficiază un oarecare alt cetățean al Republicii Moldova cu actele în regulă. Anumiți pași s-au făcut în trecutul recent, chiar anul trecut au fost operate modificări legislative care să permită eliberarea actelor de stare civilă pentru locuitorii din zonă și această acțiune a venit ca reacție la o cerere mare care exista în zonă, pentru ca oamenii să-și poată legaliza căsătoriile, nașterile, alte acte și evenimente importante din viața lor.”
Europa Liberă: E foarte greu ca un cetățean din stânga Nistrului să obțină dreptate când vine vorba despre încălcarea drepturilor omului, pentru că, de facto, Republica Moldova nu poate să controleze acest teritoriu autoproclamat. Promo-LEX se ocupă îndeaproape de încălcarea drepturilor omului în stânga Nistrului, zeci de cazuri au ajuns la CEDO, în multe privințe Curtea Europeană pentru drepturile omului a anunțat verdictul. Cine plătește despăgubiri? Se plătesc aceste despăgubiri? Deseori Republica Moldova poartă răspundere?
Alexandru Flenchea: „Da, Republica Moldova și Federația Rusă în toate aceste dosare ajunse la CEDO, în baza precedentului „cazul Ilașcu și alții împotriva Republicii Moldova și Federației Ruse”, aceste două țări se fac responsabile și urmează să plătească despăgubiri persoanelor care au avut de suferit.”
Europa Liberă: Revenim la subiectele care sunt și urmează să mai fie discutate în formatul „5+2”. În ultimul timp aud insistent din partea Tiraspolului prin vocea dlui Krasnoselski că ar fi nevoie să fie puse în discuție problemele interacțiunii bancare. Ce vor cei de la Tiraspol și ce le poate oferi Republica Moldova?
Alexandru Flenchea: „Există și un document semnat încă în 1995 de președintele Mircea Snegur și liderul transnistrean de atunci, Igor Smirnov. E un document scurt, stabilește niște principii de bază și printre primele puncte acolo se enumeră libera circulație a leului pe tot teritoriul țării și credem că soluționarea problemelor de funcționare a sistemului financiar-bancar pe tot teritoriul țării probabil ar putea începe cu reevaluarea și reexaminarea acestui document, pe punerea în discuție a prevederilor lui.”
Europa Liberă: Recent vorbeam cu mai mulți cunoscători ai dosarului transnistrean și a apărut o întrebare, poate că mai mult din curiozitate, care ar cere un răspuns: unde-și tipăresc valuta transnistreană cei de peste Nistru?
Alexandru Flenchea: „Nu știu.”
Europa Liberă: Tot dl Krasnoselski zicea că ar fi interesat să aibă o întrevedere și cu șefa Guvernului, Maia Sandu. E posibil acest lucru?
Alexandru Flenchea: „Depinde de prim-ministra Maia Sandu și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. În general, tot ceea ce am spus despre o eventuală întâlnire a președintelui Dodon cu Vadim Krasnoselski este valabil și pentru o asemenea posibilă întâlnire a premierului cu liderul de acolo. Vorbim de lideri politici, vorbim de decidenți politici, care au un mandat aici, la Chișinău, și au o viziune, au și un sprijin și au și o agendă.”
Europa Liberă: Această îngrijorare că politica „pașilor mici” duce la cedări mari în favoarea Tiraspoului are dreptul la viață, e chiar așa cum cred cei care spun că s-ar putea să se ajungă la transnistrizarea Republicii Moldova, dacă Chișinăul va rămâne și pe viitor tot atât de gata să facă cedări?
Alexandru Flenchea: „Eu niciodată n-am utilizat sintagma „pași mici”. Mai mult decât atât, nu-mi place și am spus-o deschis tuturor interlocutorilor cu care am avut ocazia să discut acest subiect. „Pași mici”, deci, implicit se presupune ceva mărunt, neînsemnat și atunci foarte greu îți vine cumva să-ți promovezi cauza și obiectivele, pentru că se creează o falsă iluzie că prin definiție ar fi ceva neimportant.
Eu niciodată n-am utilizat sintagma „pași mici”...
Repet, e o formulă cât se poate de nereușită, apropo, pusă în circulație în spațiul public de către liderii transnistreni sau de predecesorul actualului lider și nu știu de ce cu atâta entuziasm a fost preluată de mai multă lume de la Chișinău, pentru că ceea ce s-a realizat în ultimii ani după lansarea în spațiul public a acestei noțiuni mai puțin reușite, de fapt, s-a făcut mult mai mult. Pentru că sunt subiecte din acest pachet „Berlin plus” pe care s-au înregistrat progrese inclusiv pe teren – s-a îmbunătățit situația în anumite domenii și sfere, dar nu a fost neapărat pentru toate atins obiectivul final, deci a fost ameliorată situația școlilor cu predare în grafie latină din stânga Nistrului.”
Europa Liberă: Și toate cele opt instituții au început anul școlar în condiții bune?
Alexandru Flenchea: „Da, conform informațiilor, la toate aceste școli a sunat clopoțelul, copiii și-au început anul școlar, careul solemn a început exact la fel cum a fost el și în oarecare școală din dreapta Nistrului. Problema școlilor nu a fost soluționată definitiv, mai sunt deficiențe, dar ceea ce s-a reușit prin semnarea deciziei protocolare atunci în noiembrie 2017 – prevenirea crizei și crearea unui cadru cât de cât previzibil pentru funcționarea acestor școli –, problemele rămân pentru alte trei școli care nu și-au recăpătat încă sediile. E o problemă istorică, pentru care se lucrează. Același lucru se referă și la redeschiderea podului de la Gura Bâcului. E un element important pentru comerț, pentru tot...”
Europa Liberă: Dar faptul că Tiraspolul și-a instalat acolo încă un punct de control a ridicat semne de întrebare?
Alexandru Flenchea: „Sigur. Și asta rămâne o problemă, dar se lucrează în continuare și o poziție principială a Republicii Moldova – poziția aceasta la Chișinău nu s-a schimbat niciodată și este o poziție împărtășită și de partenerii noștri internaționali și promovată în dialogul cu Tiraspolul nu doar de Chișinău, dar iarăși și de partenerii noștri din „5+2”, și anume că crearea de noi oportunități pentru transport, pentru comerț, investițiile în infrastructură, care deja s-au făcut și care ar putea să mai apară și pentru care noi lucrăm, sunt indispensabil legate de libertatea de circulație, nu vor fi investite resurse financiare, umane fără o asigurare a unui nivel corespunzător de libertate a circulației în Zona de Securitate și podul de la Gura Bâcului se află în Zona de Securitate. Și dacă comparăm situația actuală de la podul de la Gura Bâcului așa cum este ea acum și cum era acum doi ani, indiscutabil libertatea de circulație a crescut și puteți vorbi și cu localnicii din zonă...”
Europa Liberă: Dar nu este clar, de ce Tiraspolul insistă și chiar își mărește numărul acestor puncte de control în Zona de Securitate?
Alexandru Flenchea: „Știți, contează mai puțin care este argumentarea lor, contează obiectivul. Obiectivul este o libertate de circulație asigurată pentru toți cetățenii.”
Europa Liberă: Eu discut cu cetățenii din această zonă și îmi spun că au piedici încă la traversarea podului de pe o parte în alta.
Alexandru Flenchea: „Da, și este o problemă. Cum am spus, obiectivul este eliminarea acestor posturi, eliminarea controlului excesiv...”
Europa Liberă: Dvs. ziceți eliminare, ei spun instalare.
Alexandru Flenchea: „Avem Comisia Unificată de Control, avem regimul Zonei de Securitate, instituit prin Acordul din ‘92, obiectivul este clar pentru toată lumea. Aceste justificări care se aduc nu constituie un obiect de discuții în formatul de negocieri. Ceea ce discutăm este obiectivul stipulat în documente, împărtășit de toți membrii formatului„5+2” și, respectiv, asta trebuie să fie aplicat și pe teren.”
Europa Liberă: Paradoxul e că Dvs. insistați că ajutați oamenii să aibă o circulație liberă, să poată să-și transporte mărfurile, să nu fie stingheriți de nimeni, iar pe de altă parte, aceiași cetățeni care se confruntă cu probleme mai degrabă reproșează autorităților de la Chișinău că sunt neputincioase în fața Tiraspolului.
Alexandru Flenchea: „Situația nu este perfectă, bineînțeles că se vrea mai mult și să fie mai bine decât este la momentul actual. Sunt fixate obiectivele, e important să fie viziune și înțelegere cum să ajungem la aceste obiective, să fie voință politică și coordonarea eforturilor tuturor instituțiilor implicate.”
Europa Liberă: În altă ordine de idei, despre propunerea ministrului rus al Apărării, Șoigu, care a vizitat Republica Moldova privind o posibilă reluare a procesului de casare a munițiilor stocate în regiunea transnistreană, ce ne puteți spune? Și iarăși o să-l citez pe Krasnoselski, care a insistat că distrugerea munițiilor de la Cobasna este o chestiune care privește strict Tiraspolul și Federația Rusă, fără implicarea Republicii Moldova.
Alexandru Flenchea: „Declarația făcută de ministrul rus al Apărării nu a fost una făcută în nume propriu, Șoigu nu a vorbit în nume propriu și de această părere pare să fie și consilierul președintelui american pentru securitate, John Bolton, care la fel, sunt convins, nu a vorbit în nume propriu când a luat act de această declarație, de această propunere și a spus că SUA o examinează atent și din capul locului a zis-o că SUA sunt gata să coopereze cu Rusia în vederea realizării acestui obiectiv, inclusiv prin sprijin financiar și tehnic.”
Europa Liberă: Acest proces a început, dar a fost stopat pe motive politice. Credeți că intenția aceasta chiar are sorți de izbândă și se va putea distruge o bună parte din armamentul stocat acolo și care are termenul expirat?
Alexandru Flenchea: „Obiectivul final este ca acolo să nu mai fie muniții străine, fie prin distrugere sau retragere, o combinație dintre cele două, deci vorbim nu despre o parte, dar de retragerea și distrugerea completă a arsenalului străin.
E o oportunitate care trebuie explorată, pentru că, dacă nu încerci – nu obții nimic...
A fost făcută o declarație publică, cum am spus, în mod absolut evident nu în nume propriu, tratată la modul cel mai serios de partenerii noștri americani și, respectiv, tratată serios și de Republica Moldova. E o oportunitate care trebuie explorată, pentru că, dacă nu încerci – nu obții nimic!”
Europa Liberă: S-a sugerat cu insistență că formatul de negocieri „5+2” trebuie să deschidă coșul politic, care prevede soluționarea politică a conflictului transnistrean.
Alexandru Flenchea: „Da, categoric.”
Europa Liberă: Când încep aceste discuții? De unde trebuie să înceapă ele? De la un proiect de statut pentru această regiune?
Alexandru Flenchea: „Probabil, dar nu neapărat, coșul trei, așa-numit politic și de securitate, de fapt, nu prezintă nimic nou, pentru că aceste subiecte s-au discutat și în formatul „5+2” într-un trecut nu foarte îndepărtat și într-o retrospectivă istorică s-au discutat foarte multe modele, dar s-au discutat toate din aceste componente, nu sunt multe și cei implicați în negocieri pe marginea acestui dosar le cunosc și sunt subiecte care iarăși în mod firesc trebuie abordate la pachet, pentru că toate ele constituie o formulă a reglementării finale, ori nu poți identifica soluția finală discutând doar cu o singură componentă dintr-un spectru mai mare de probleme.”
Europa Liberă: În acești ani, Moscova a venit cu un proiect de statut, Ucraina a venit cu un proiect de statut, s-a auzit că și Moldova are un proiect de statut pentru regiunea transnistreană. Există acest document care ar prevedea reglementarea problemei transnistrene?
Alexandru Flenchea: „În 2005, Parlamentul a aprobat legea organică privind prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului și municipiul Bender și mai departe, în paranteze, Transnistria, echivalând, apropo, terminologia utilizată în Constituție, localități din stânga Nistrului și municipiul Bender cu termenul de Transnistria. Legea a fost adoptată unanim cu un singur vot de abținere și reprezintă consensul politic al elitelor de la Chișinău, al tuturor forțelor politice parlamentare și din acel moment, deși nu-mi amintesc nici forțe extraparlamentare în acel moment, care să se fi exprimat împotriva lui. Cât ține de proiecte, ele există foarte multe și profesioniștii implicați în gestionarea acestui dosar de-a lungul anilor, credeți-mă că au suficiente proiecte pe care să le pună în discuție, pe care să le examineze și până într-un final nu avem așa un spectru mare de opțiuni privind finalitatea acestui proces. În lege, primul articol spune că Transnistria este o unitate autonomă cu statut juridic special.”
Europa Liberă: Mai e nevoie să cunoaștem și ce prevede acest statut juridic special.
Alexandru Flenchea: „Și legea răspunde la această întrebare, pentru că spune că, propriu-zis, statutul juridic special detaliat, distribuirea de împuterniciri între Chișinău și autoritățile regionale constituie obiectul negocierilor între Chișinău și Tiraspol.”
